CAPIDAVA. Nume de căpătâi. Nume de căpetenie. Nume per capita. Capital. Un nume cum nu putea mai potrivit pentru o gamă de LUX.Nume cu o rezonanță dacică. Cetate emblematică pentru poporul român, adică locul unde se întâlnesc dacii cu romanii.
Colinele din apropierea drumului național DN2A, nu departe de orașul Hârșova. Dunărea ce irizează în apropiere. Aici se află plantația de viță de vie a familiei DARIE. CRAMA DARIE.
CAPIDAVA. O CRAMĂ DACICĂ 🙂 . SAU PROFUND ROMÂNEASCĂ?
Crama ce-i poartă numele. O plantație de circa 29 hectare de viță de vie, ce reprezintă businessul privat al familiei DARIE, inițial formată din 22 hectare plantate cu viță de vie nobilă, ce a evoluat, în timp, prin plantarea a incă 7 ha.
Visul proprietarului : să realizeze un vin extraordinar, din struguri cultivați și îngrijiți cum se cuvine, pe pământul românesc ce beneficiază de o poziție geografică privilegiată.
VINURI, NU GLUMĂ
A doua gamă, gama STRĂBUN.
CHARDONNAY, din gama STRĂBUN. Un CHARDONNAY mai abraziv, mai sălbatic (un pic) , dintr-o vie ea însăși mai nou, mai sălbatică. Asta nu este rău deloc, pentru că și modelul CLASIC de CHARDONNAY pare să fi mai obosit puțin, cel puțin pe la alte crame, nu aici. Un vin pe care l-am descrie, în cazul de față, la DARIE, ca fiind puternic, cu caracter, expansiv.
În pandant cu acesta, pe linia vinurilor roșii, dar în aceeași gamă, putem afla un MERLOT, tot soi franțuzesc, preferatul mierlei, dar să vedem cum sună el pe Malul Dunării, în apropiere de Topalu… 🙂 .
În firea lucrurilor era să se afle și un ROZE, în aceeași gamă, așezat la locul său, între CHARDONNAY și MERLOT.
FETEASCA NEAGRĂ întregește patrulaterul gamei STRĂBUN. Atunci, este lesne de ghicit de unde și vine ROSE-ul: este pe jumătate FETEASCĂ NEAGRĂ, pe jumătate MERLOT.
Ar fi de adăugat, ca un corolar, că CHARDONNAY-ul a fost și medaliat la INTERNATIONAL WINE CONTEST of BUCHAREST (IWCB)/concursul girat de faima & ținuta lui Cătălin Păduraru (un fel de star-rock al vinului), anul trecut. Se remarcă la el, la acest soi, în cadrul degustării, o aciditate pronunțată, dar nu deranjantă.
CAPIDAVA, ADICĂ UN CASTRU ROMAN, PROVENIT DINTR-O CETATE DACICĂ
Pentru cei care nu știu ce este, totuși, CAPIDAVA, putem adăuga că toponimul derivă de la o cetate/așezare dacică, transformată – ulterior – într-un castru roman. În varianta CRAMEI DARIE, CAPIDAVA, sit arheologic altfel, comportă un ROZE, un alb și un roșu. De data asta, ROZE-UL poartă egida înfrățirii, tot jumătate-jumătate, dintre FETEASCĂ NEAGRĂ și CABERNET SAUVIGNON.
CHARDONNAY-ul este valabil și în opțiunea din gama CAPIDAVA.
CRAMA DARIE își propune ca vinurile să dovedească prospețime, lucrul valabil și în enunțurile pe care le lansează pe piață.
POLITICA DE PREȚURI
Cele două game au prețuri diferite. Dar, pe ansamblu, CRAMA DARIE se poziționează UP/ în nici un caz în gama de jos, ci mai curând în segmentul PREMIUM. Gama STRĂBUN se apropie de 50 de lei (situată în segmentul de preț 40-50 de lei, mai precis), în timp ce gama CAPIDAVA este undeva la 30 (de lei) plus.
CAPIDAVA ROȘU reunește cele trei soiuri roșii ale locului, fiind o sinteză:FETEASCĂ NEAGRĂ, MERLOT, CABERNET SAUVIGNON.
O garanție pentru vinurile bune pe care le comite este și prezența unui enolog cunoscut, Nicu Itu. La Murfatlar, în zonă/apropiere, și-a făcut mâna Nicolae Itu. Aici și-a câștigat și renumele de specialist în vinuri albe.
Nicu Itu a terminat o facultate de profil, cea de chimie alimentară, la Galați.
Recursul la istorie și la trecut, adică la identitate națională, este cât se poate de vizibil în denumirea ambelor game de la DARIE.
|
||||||
| Alte denumiri | Cappidava, Capidapa, Calidava | |||||
| Tip | Castru de legiune | |||||
| Tip construcție | Zid de piatră | |||||
| Perioadăde activitate | secolul I–secolul XI | |||||
| Unități prezente | Legiunea a II-a HerculiaLegiunea a XI-a Claudia | |||||
| Dimensiuni și suprafață | 105 x 127 m2 (1,33 ha) | |||||
| Limes | Moesiarum | |||||
| Davă preexistentă | Capidava | |||||
| Unitate administrativă | Moesia Inferior | |||||
| Legături directe cu castrele | Carsium • Ulmetum • (Basarabi-Murfatlar) • (Cernavodă) | |||||
| Amplasare |  44°29′37″N 28°5′25″E |
|||||
 Poziția castrului pe harta României |
||||||
modifică 
|
||||||
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța.
În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.
Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal. Izvoarele din secolele IV – VI atestă o unitate de cavalerie – Cuneus equitum Solensium – și unitățile de equites scutarii și vexillatio Capidavensium. Fortul a fost părăsit după invazia cutrigurilor (559).
După retragerea oficială romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea a fost reclădită de bizantini în secolul X, adăpostind de asemenea și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia.
Recent Comments