Un simpozion de la om la pom

PIERSICUL, OBIECT DE STUDIU

Mândria de a fi organizat un super-eveniment îi revine uneia dintre cele mai galonate universități, USAMV București

Ce-ar fi dacă piersicul ar fi studiat în școală? Și, da, chiar este, la USAMV București. Cu puful său, cu pulpa sa zemoasă, renumită pentru nectarul (aproape zeesc) care se face din ea…

Dar poate fi studiat (cu abnegație) și de grupuri mai mari, din toată lumea, mai ales dacă se adună la un loc, cu un asemenea binecuvântat scop.

Un astfel de auspicios loc a fost SIMPOZIONUL PIERSICULUI, al nouălea eveniment de acest tip din lume. El a ținut mai bine de cinci zile, între 2 și 6 iulie, după care au urmat câteva zile de excursii opționale.

Dar să vedem, ca de obicei, mai întâi,  care a fost atmosfera. Am pornit, ca orice studinte studios, în reportaj, prin a ne înscrie, frumos, în fața amfiteatrului principal. De altfel, a fost – la intrare – o avalanșă de piersicuțe (fete aflate la vârsta exuberantă a studenției), care mi-au/ne-au ușurat misiunea. Am primit un ecuson de participant, care ne declara PIERSIC cu acte în regulă (și, pe deasupra, și înflorit!) – și am intrat la lucru, cuminte. La pauză, am mâncat – în sala de la etajul unu, cu toți participanții, de toate culorile, care parcă recompuneau toate rasele de pe pământ – semn că piersicul universal se află: ca un semn vegetal, absolut.

EX TERRA AURUM
Speech-urile au avut, adesea, cuvinte-cheie: ca genom, biotehnologii, cultivatori și, bineînțeles, piersic.

Destul să spun că mi s-a părut printre evenimentele cele mai de anvergură desfășurate (și organizate!) de către Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, în partneriat cu Academia Română, ISHS și Societatea Română a Horticultorilor. Universitatea și-a justificat pe deplin logoul & motto-ul, din însăți sigla ei: EX TERRA AURUM.

GRILLED SKINLESS SAUSAGES adică, pe scurt, MICI 🙂
Seara (de fapt, toate serile) a fost pe cinste, pentru că s-au predat, la lecția de cină, bucate românești, toate împletite într-o lecție (profund) românească. Mândria patriotică s-a fost ghicit/ și ițit printre sarmale (cabbage rolls with minced meat) cu mămăliguță (polenta, polenta).

Chiar de-a fost bine ascunsă, ea a făcut urechi și printre cârnații de  (Pleșcoi sausages) și ceafă de  (Pork shirlain) sau etern-fascinanții mici/mititei(grilled skinless sausages).

CULTUL PIERSICULUI
Trebuie știut că inițiativa a venit din partea USAMVB (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară dinBucuresti). Universitatea a fost cea care a conceput evenimentul, cu o destinație clară și precisă: în primul rând, pentru fermieri, dar și pentru toți cei are activează în agricultură, precum și – nu în ultimul rând – studenților: cel de-al IX-lea Simpozion Internațional al Piersicului.

Și trebuie ținut cont de faptul că evenimentul nu este organizat de oricine, ci sub înaltul patronaj al Academiei Române – și sub auspiciile Societății Internaționale de Științe Horticole și a Societății Române a Horticultorilor la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură din București.

Simpozionul are incluse în program sesiuni de prezentări în plen, postere, expoziții de fructe, standuri ale sponsorilor și vizite în teren, dar mai multe  despre asta se găsesc disponibile pe site/net, le puteti vedea și pe siteul USAMV București.

Ar mai trebui spus că, după o luptă „cot la cot“ cu Turcia, România a primit șansa de a organiza în perioada 2-6 iulie cea de-a IX-a ediție a Simpozionului Piersicului.

De la ultima oară când a avut loc un astfel de eveniment în țara noastră au trecut mai bine de trei decenii: a fost în 1981, însă atunci în atenția specialiștilor s-a aflat o altă specie de sâmburoase, și anume caisul.

Simpozionul de anul acesta s-a desfășurat sub auspiciile Academiei Române, a Societății Române a Horticultorilor și a Societății Internaționale de Științe Horticole și a reunit specialiști și fermieri de pe șase continente, iar pe agenda evenimentului au fost peste 90 de lucrări științifice.

Deci, au fost constituite șase grupuri de lucru, începând cu genetică și ameliorare, biologie moleculară și fiziologie, apoi portaltoiuri, tehnologii moderne din livadă, impactul schimbărilor climatice în cultura piersicului (ecofiziologie), boli și dăunători, tehnologii postrecoltă.

Teoria și practica au fost combinate prin vizitele în câmpurile didactice ale Facultății de Horticultură – USAMV București, la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Valul lui Traian și în zone de producție.

Organizarea simpozionului aici a fost foarte importantă și prin prisma faptului că rezultatele cercetărilor români au fost astfel prezentate.

În România, după 1989, putem ușor constata că plantațiile de piersic existente, unele deja îmbătrânite, au fost lăsate în paragină, iar terenurile au fost redistribuite. Abia în ultimii ani se încearcă regenerarea culturii de piersic. În derulare, prin fonduri europene, proiecte de înființare a plantațiilor de piersic în toată zona de sud-est a țării.

Ele vor fi alcătuite dintr-un mix de soiuri vechi, dar cu rezultate foarte bune, dar și din soiurile nou create. Gama de piersic cu fruct clasic, sferic sau ovoidal este acum completată cu nouă soiuri obținute în România, de piersic pavi și nectarine cu fructul plat.

ECHIPA RABBIT MEDIA