PIERSICII AU ȘI EI CONGRESUL LOR
Un nou volum din ACTA HORTICULTURAE a apărut
De unde și până unde o să întrebați, dar – să știți – e adevărat, chiar și PIERSICII au făcut/ținut congres, pentru că, mai nou, în vremuri mondene, și piersicii au congresul lor. Asta, pasămite, ca să intre în rândul lumii. Și, pasămite, ca să ne facă întrucâtva conștienți de rostul, importanța și rolul lor pe lume. Doar au un produs-premium care se numește piersică, nu?
A apărut volumul Acta Horticulturae 1304 (nu-i așa că denumirile științifice sunt, mai mereu, în limba latină?), dedicat Simpozionului International al Piersicului (IX International Peach Symposium).
Volumul a fost publicat în format digital pe site-ul ISHS (https://www.ishs.org/ishs-book/1304).
O parte dintre dumneavoastră veți dori curând și câte un expemplar tipărit.
SUB ÎNALTUL PATRONAJ AL ACADEMIEI
Trebuiesc, în primul rând, mulțumiri speciale – în mod deosebit – pentru efort și dedicație, domnului Prof. Ted DeJong, Co-Editor, autorilor, Comitetului științific, Comitetului de organizare, Sponsorilor, Partenerilor Media, dar și tuturor participanților români.
Cu acest prilej, se îndreaptă mulțumiri (calde!) și întreaga considerație pentru Înaltul Patronaj oferit de Academia Română, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Societatea Română a Horticultorilor.
Pe lângă importanța științifică a evenimentului, a fost și un exercițiu important de imagine și prin implicarea auditoriului studențesc, iar impresiile celor care au vizitat evenimentul, chiar și pe site, au fost la superlativ.
Suntem în măsură să anunțăm cu mare bucurie apariția volumului Acta Horticulturae 1304, dedicat Simpozionului International al Piersicului (în engleză, IX International Peach Symposium).
Volumul a fost publicat în format digital pe site-ul ISHS (https://www.ishs.org/ishs-book/1304).
La o parte dintre cei interesați vor ajunge, în curând – și câte un expemplar tipărit.
Sunt justificate mulțumirile, în mod deosebit, pentru efort și dedicație, Dlui Prof. Ted DeJong, Co-Editor, autorilor, Comitetului științific, Comitetului de organizare, Sponsorilor, Partenerilor Media, dar și tuturor participanților români.
Florin Stănică, prorector la USAMV București a transmis, cu acest prilej, mulțumirile mele calde și considerația pentru Înaltul Patronaj oferit de Academia Română, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Societatea Română a Horticultorilor.
Pe lângă importanța științifică a evenimentului, a fost și un exercițiu important de imagine și prin implicarea Dvs., impresiile celor care ne-au vizitat au fost la superlativ!
Deasemeni, toți studenții/și auditoriul interesat sunt invitați să participe (fie și numai online) la webinarul organizat de George Manganaris în 1-4 iunie 2021 (www.fruitsciences.eu/peach2021/webinar.html) și la următorul Simpozion al Piersicului, anul viitor în Naoussa, în Grecia (www.ishs.org/symposium/431).
SOIURILE DE PIERSICI ÎN ROMÂNIA
Soiurile străine de piersici au fost introduse în principal în România după înființarea creșei Istrița în 1893. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, pepinierele și pomologii de stat și private au fost principalii actori în introducerea, selectarea și testarea noilor soiuri. După 1949, a fost demarat un program de ameliorare sub coordonarea prof. Nicolae Constantinescu la Institutul de Cercetări Agronomice din România din București. Odată cu crearea Institutului de cercetare pentru horticultură și viticultură, în 1957, creșterea piersicului a început o nouă eră și cercetători precum P. Popa s-au implicat activ în încrucișare și selecție la stația Băneasa. O a doua etapă a început după 1960 cu înființarea Institutului de cercetare și producție a fructelor Pitești-Mărăcineni și a mai multor stații regionale de cercetare și producție a fructelor (FRPS). Folosind materialul genetic introdus din diferite țări precum SUA, Italia, Franța, China etc., s-au realizat o gamă largă de încrucișări la FRAN Constanța și Băneasa, ambele specializate în creșterea piersicii. Principalele obiective au fost obținerea unei game complete de soiuri de piersici de la maturarea timpurie până târzie, cu bune caracteristici agronomice și comestibile, adaptate la climatul românesc, tolerante sau rezistente la boli etc. Oradea și Pitești-Mărăcineni. În afară de selecția portaltoilor de răsaduri de piersici pentru propagare generativă, o altă direcție a fost selectarea tipurilor de myrobalan sau a hibrizilor de piersici myrobalan × mai adaptate solurilor grele și reci existente în unele zone de producție. După 1990, au fost adoptate câteva alte direcții de reproducere: crearea de soiuri pitice și piersici plate și nectarine și îmbunătățiri ale toleranței și rezistenței la boli. Programul românesc de creștere a piersicii a produs peste 60 de soiuri și aproape 20 de portaltoi. Este necesară o dezvoltare ulterioară pentru a obține noi genotipuri adaptate condițiilor locale de creștere, în special iernile dure, dar cu calități superioare de fructe.
EVALUARE ALE VARIAȚIUNILOR ÎN EUROPA
Soiurile de piersici pot suferi variații mari de performanță atunci când sunt cultivate în diferite condiții de mediu. Deoarece cultivatorii nu își pot permite riscul financiar de a alege un soi neadecvat condițiilor lor specifice, informațiile cuprinzătoare despre soiurile comercializate sunt utile și sunt extrem de necesare. Mai multe organizații din Uniunea Europeană (UE) sunt implicate în evaluarea performanței unor soiuri noi pe baza unor teste experimentale. Cu toate acestea, schimbul de informații este, în general, slab, limitând exhaustivitatea informațiilor privind noile versiuni obținute rezultatele obținute în diferite contexte climatice și agronomice. Grupul de lucru pentru caise și piersici înființat în 2014 în cadrul EUFRIN (European Fruit Research Institutes Network (2017), www.eufrin.org) a lansat recent o nouă inițiativă care vizează implementarea unui sistem de evaluare varietală colaborativă în țările UE. Primul pas a fost stabilirea unei liste comune de descriptori pentru a evalua performanța soiurilor de piersici în testele de testare. Au fost selectați aproximativ 40 de descriptori, legați de diferite trăsături fenologice, cum ar fi perioada de înflorire sau de recoltare, productivitatea, aspectul fructelor și calitatea internă, susceptibilitatea la tulburări fiziologice și la unele boli majore la piersici. Sunt înființate protocoalele de măsurare și notare a fiecărei trăsături, precum și selectarea unui set comun de soiuri care să fie incluse ca referințe în diferitele site-uri de testare pentru a omogeniza evaluarea. Implementarea acestei rețele va permite schimbul de informații în timp real cu privire la noile versiuni de piersici.
Echipa RABBIT MEDIA
Recent Comments