De ce se încondeiează ouăle în cultura românească

Poate unul dintre cele mai cunoscute si originale traditii (obiceiuri) ale romanilor este incondeierea oualelor, de fapt, o traditie care se intinde pe un timp foarte indelungat. Ouale incondeiate chiar sunt o dovada a culturii profund originale, distincte si arhaica a romanilor, dar facad parte totodata si din cultura spirituala, nu doar materiala. In esenta, oul este considerat ca reprezentand inceputul vietii, precum simbolul apei, iar el este tratat, ca sa spunem asa, de traditia noastra in mod corespunzator, adica vopsindu0l si incondeiand-ul in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare; mai ales in privinta oualor care se vopesc in rosu, ele sunt lasate exclusiv femeilor.

Oul incondeiat are menirea de a ne da sperante, fericire, smerenie, impacare, pentru ca, in final, cum presupun ca puteti vedea, culorile si ornamentatia ei ca doua elemente combinate ne comunica toate aceste emotii. Mai ales simbolurile, precum luna, soarele, crucea samd, ori motivele naturale, ca plante, animale, ori cele populate, atat de indragite de noi, de altfel.

Decorarea oualor cu vopsele se realizeaza tot prin intermediul cerii, prin procedeul numit “batic”. Oul alb, golit de continut, este acoperit cu ceara pe spatiile care vor fi albe. Se introduce oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se pune ceara pe acele locuri care vor fi, dupa asta, din alb, galbene.

Si tot asa, se introduce iarasi oul in culoarea rosie. Aceasta tehnica se ia de la capat in raport si cu culorile pe care ai tu, dar incepand cu cele mai deschise, iar apoi sfarsind cu acelea mai puternice. Ultima etapa a acestui procedeu este datul cu un strat de nitrolac, pentru ca astfel oul va capata o stralucire aparte ce-i va proteja decoratiunile.

Cele mai populare simboluri si reprezentari sunt:

– linia dreapta verticala = viata;
– linia dreapta orizontala = moartea;
– linia dubla dreapta = eternitatea;
– linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea;
– linia usor ondulata = apa, purificarea;
– spirala = timpul, eternitatea;
– dubla spirala = corelare intre viata si moarte.

Cat despre motive, am putea mentiona cateva (pentru ca acestea sunt foarte variate):

– Crucea – semnul crestinatatii – in jud. Muscel ea se face doar ca o cruce mica in locul in care se incruciseaza doua linii si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, e denumita “argeseanca” sau “goanga”;

– Crucea Pastelui – crestinii impodobesc cu ea pasca pe care, mai apoi, o duc la biserica, in noaptea Invierii, denumita si in unele regiuni “Ziua Pastelor”;

– Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca – e o cruce cu alte cruciulite la capete;

– Crucea nafurei – crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca;

– Steaua – foarte variat, ea se intalneste in mai toate locurile, dar mai ales in Bucovina si in intregul vechi Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este denumit de ei ca “floarea stachinei” sau “steaua ciobanului”;

– Manastirea – tot semnl al crestinatatii;

– Regnul animal: albina, broasca, sarpele, mielul;

– Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;