FOLLOW UP: UN VIN PENTRU CENTENAR!
SURPRIZELE VIN ȘI DIN PODGORIA DEALU MARE!
Un producător cu un teren încă mic, nu foarte bogat, dar cu performanțe notabile 🙂
Domeniile Anastasia măsoară performanța în Dealu Mare. Sunt un indice destul de fidel , alături de alte câteva (puține!) firme. Măsoară/și aproximează, totodată, destul de exact și ce șanse poate avea (în lumea largă a vinurilor) un mic investitor, apărut de după 1990 (ba chiar la distanță de un deceniu), cu nu foarte mulți bani, ca, mai mult din trudă și sudoare, să smulgă pământului un vin bun. Și nu oriunde. Ci într-o podgorie reprezentativă, am numit aici Dealu Mare. Unde densitatea este mare, deci și concurența este la fel/pe măsură.
Dacă tot am vorbit de vin bun, să detaliem ce înseamnă asta în cazul DOMENIILOR ANASTASIA.
Asta deoarece un vin bun poate însemna altceva, de la producător la producător. Asta fiindcă fiecare intrepretează PARTITURA LUI, aceea la care se pricepe, în de-a lungul anilor, cel mai bine.
Particularizănd, în cazul DOMENIILOR ANASTASIA, un vin bun ar putea însemna (improvizez), următoarele:
- O PARTITURĂ CLASICĂ. Adică un vin dintr-un soi franțuzesc, partitură, deh, complicată (și complexă, în același timp), dificil de interpretat și în patria-mamă a soiului respectiv(am numit, printre altele:
1. MERLOT;
2. CABERNET SAUVIGNON;
3. CHARDONNAY;
4. CHARDONNAY BARICAT etc) - Reinterpretarea aceleiași partituri nobile conform variațiunilor proprii ale TERROIR-ului, amprenta locului, semnătura pământului și a iscusinței tehnologului (toate la un loc, conjugate)
- Vinul de la Anastasia are și marea calitate că amintește de vinul nostru strămoșesc, de vinul uncheșului și bunilor-străbunilor noștri, ceea ce înseamnă că ne înțeapă, undeva, în adânc, gena noastră 🙂
- Chiar dacă vorbim, în bună parte, de soiuri străine, ele sunt bine aclimatizate/integrate în peisajul gusturilor românești
UN MAGAZIN NUMIT DORINȚĂ
N-am scris, până acum, îndestul, despre cel mai frumos magazin de vin, deschis în Ploiești, de DOMENIILE ANASTASIA. Văzut de/din afară, chiar de (mai) departe, el te cheamă înăuntru, iar înăuntru, ce observi?:) vezi o orânduială bună ce seamănă cu un magazin meșteșugăresc, popular, cald – din cauza (mai ales) a lemnului ce te înconjoară. Totul arată ca o gospodărie țărănească, parcă evadată de la Muzeul Satului, mobilată cu mult bun gust – și o desăvârșită simplitate. Am văzut cadrele prelevate de Ana Șerban și totul e ca într-un muzeu al folclorului, de la noi, de la țară, de pe undeva/oriunde, din țara românească. Până și inscripția DOMENIILE ANASTASIA pare una intarsiată…
Recent Comments