Viticultura României este recunoscută pentru podgorii și centre viticole vestite nu numai pentru finețea vinurilor, ci și pentru calitatea deosebită a strugurilor pentru masă. Această direcţie de producţie s-a extins rapid în secolul trecut, ajungând să ocupe, la nivelul anului 1979, o suprafaţă de 35.214 ha (19,3 % din totalul plantaţiilor viticole). După retrocedarea terenurilor celor îndreptățiți (1995), suprafețele s-au diminuat, ajungând în prezent la aproximativ 6000 ha, din care peste 50% reprezintă plantații cu soiul Chasselas doré, soi mixt pentru struguri de masă și vin.
Complexitatea peisajului geografic al țării noastre creează ecoclimate favorabile pentru cultura soiurilor pentru struguri de masă, cunoscute ca fiind mai pretențioase faţă de regimul heliotermic și cel hidric.
Soiurile de viță roditoare şi de portaltoi și valoarea biologică a materialului folosit la plantare constituie factori de importanță majoră în realizarea producției viticole. Datorită acestui fapt, eforturile cercetării științifice s-au concentrat în direcția ameliorării sortimentului viticol, respectiv în direcţia îmbogățirii sale cu noi creaţii valoroase pentru struguri de masă.
Unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șișești” dețin un fond genetic bogat, format din 41 soiuri și 15 clone pentru struguri de masă, cu epoci de maturare diferite, însușiri agrobiologice și tehnologice diferite. Aceste creații biologice au fost obținute în cadrul unităților de cercetare vitivinicole: Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare Drăgășani, Greaca, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, Pietroasa, Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biotehnologii Horticole Ștefănești (INCDBH), Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.
Calitatea la strugurii de masă se apreciază după alți indici față de cea de la soiurile de vin: mărimea strugurilor și a boabelor, aspectul, uniformitatea, culoarea, consistența pulpei, conținutul în zaharuri și aciditate, armonia dintre acestea. Principalele caracteristici ale strugurilor, determinante în alegerea soiurilor sunt aspectul strugurilor și gustul.
Din grupa soiurilor cu maturare extratimpurie, încadrate în epocile de coacere I si II (25 iulie – 15 august), au fost obținute 7 soiuri: Muscat Timpuriu de București, obținut la USAMV București, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă albă x Regina viilor, Timpuriu de Pietroasa, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavallée și Regina viilor, Timpuriu de Cluj, obținut la SCP Cluj, prin hibridarea sexuată a soiurilor Crâmpoșie x Frumoasa de Ghioroc, Memory, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Augusta x Augusta, Ștefănești, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Frumoasă albă x Augusta, Mihaela, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x Cardinal, Aurana, obținut la SCDVV Murfatlar, prin hibridare sexuată între soiurile Italia și Cardinal.
Din grupa soiurilor cu maturare timpurie, încadrate în epocile de coacere II si III (16 – 31 august), au fost obținute 6 soiuri: Augusta, obținut USAMV București, prin hibridarea sexuată a soiurilor Italia x Regina viilor, Victoria, obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Cardinal x Afuz Ali, Gelu, obținut la SCDVV Iași din fecundarea liberă a soiului autohton Coarnă, Paula, obținut la SCDVV Iași, prin hibridarea sexuată intraspecifică a soiurilor Bicane x Aromat de Iași, Istrița, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Tămâioasă românească x Maria Pirovano, Cetățuia, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Crâmpoșie x Frumoasa de Ghioroc.
Din grupa soiurilor cu maturare mijlocie, încadrate în epocile de maturare III si IV (01 – 25 septembrie), au fost obținute 15 soiuri: Azur, obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x Cardinal, Milcov, obținut la SCDVV Odobești, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagă și Muscat de Hamburg, Napoca, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavallée x (Regina viilor + Muscat de Hamburg), Splendid, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Black rose x Regina viilor, Someșan, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin autofecundarea elitei hibride Muscat de Hamburg x Regina Viilor, Transilvania, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Blak rose x Cardinal, Silvania, obținut la SCDVV Miniș, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Chasselas doré, Chasselas de Băneasa, obținut la USAMV București prin hibridarea liberă a soiului Chasselas doré, Coarnă neagră selecționată, obținut la USAMV București prin hibridarea liberă a soiului Coarnă neagră, Putna, obținut la SCDVV Odobești, prin hibridare intraspecifică între soiurile Ceauş x Muscat de Alexandria, Adoris, obținut la SCDVV Iași prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x Muscat de Hamburg, Perlă de Feredeu, Amadeus, Daniela și Galben de Miniș obținute la SCDVV Miniș.
Din grupa soiurilor cu maturare târzie, încadrate în epocile de coacere V și VI (26 septembrie – 15 octombrie), au fost obținute 5 soiuri: Tamina și Xenia obținute la SCDVV Greaca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Muscat de Hamburg, Select, obținut la USAMV București prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Chasselas dore, Greaca, obținut la SCDVV Greaca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Afuz Ali și Roz românesc, obținut la ICDVV Valea Călugărească prin selecţie individuală dintr-o populație rezultată din hibridare sexuată controlată a soiurilor Bicane x Afuz Ali roz.
Din categoria soiurilor apirene, destinate producerii de stafide, au fost obținute 4 soiuri: Centenar Pietroasa, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Tămâioasă românească și Perlette, Otilia, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavalee și Perlette, Călina, obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Braghină x Sultanină, Norocel, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor (Augusta x Askary) x Black Pear, Regessis obținut la INCDBH Ștefănești.
Din grupa soiurilor de struguri pentru masă, cu rezistență la bolile criptogamice, au fost obținute 4 soiuri: Valeria, obținut la ICDVV Valea Călugărească prin selecție individuală, dintr-o populație rezultată din hibridarea sexuată a elitei (Saint Emillion x Rayon d’or) cu Perla de Zala, Andrevit, obținut la SCDP Cluj-Napoca prin hibridare sexuată interspecifică între soiurile Seyve Villard 2318 x Regina viilor, Argessis, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Moldova x Augusta, și Mara, obținut la SCDVV Iași, prin hibridarea sexuată interspecifică a soiurilor Seyve -Villard 12.303 x Ozana.
Soiurile obținute prezintă însușiri agrobiologice și caracteristici tehnologice superioare soiurilor din care provin.
Potențialul productiv al acestor soiuri este ridicat și oscilează între 15-24 t/ha. Prin aplicarea unor secvențe tehnologice moderne în care irigarea reprezintă un rol foarte important, potențialul productiv crește foarte mult, astfel încât cultura soiurilor pentru struguri de masă să devină o activitate rentabilă.
În urma aplicării selecției clonale asupra principalelor soiuri aflate în cultură, au fost obținute, până în prezent, 15 clone pentru struguri de masă. De o apreciere foarte bună se bucură și unele clone noi obținute (Afuz Ali 93 Mf, Italia 25 Gr, Muscat de Hamburg 424 Gr și Muscat de Hamburg 4 Pt, Muscat de Adda 5 Pt etc), care realizează sporuri importante de producție și se disting prin însușiri superioare de vigoare a butucilor, de uniformitate a mărimii și colorației boabelor.
În perioada 2014-2024, ICDVV Valea Călugărească, în colaborare cu Societatea Română a Horticultorilor, au organizat anual, Concursul și expoziția pentru struguri de masă. Acțiunea începută în anul 2014, ajunsă la a X-a ediție, s-a dorit a fi o inițiativă venită în scopul atragerii atenției asupra necesității reconstrucției sectorului de producere a strugurilor de masă, ocazie cu care soiurile și clonele create de unitățile de cercetare cu profil vitivinicol au fost prezentate în comparație cu soiurile consacrate din sortimentul internațional.
Până în prezent s-au remarcat, prin calitățile gustative deosebite, următoarele creații din grupa soiurilor pentru struguri de masă: Aurana, Mihaela, Ștefănești, soiuri cu maturare extratimpurie, între Perla de Csaba și Cardinal, cu aromă discretă de muscat, și Gelu, cu gust franc, echilibrat; soiurile cu coacere mijlocie care au culoarea boabelor de la negru până la albastru violet: Transilvania, Azur și Milcov, cu aromă intensă de muscat; soiurile cu maturare tardivă, cu bob mare, aromă deosebită de tip muscat și foarte productive: Greaca, Xenia și Tamina.
Din categoria soiurilor cu rezistență se remarcă în mod deosebit soiul Argessis, prin mărimea bobului, culoare albăstrui-negru, pulpa crocantă, rezistență bună la păstrare și transport.
Cel mai valoros soi românesc este Victoria, soi cu coacere timpurie, bob mare (8 g), calitate remarcabilă și foarte rezistent la transport. Este cel mai cunoscut și răspândit soi românesc în străinătate (Italia, Grecia, Turcia etc), unde este cultivat pe aproximativ 11.000 ha.
Soiurile și clonele menționate sunt foarte bine adaptate condițiilor pedoclimatice din arealele unde au fost create sau testate și pot fi plantate și în alte zone viticole ale țării cu condiții climatice similare în vederea completării sortimentului soiurilor de struguri pentru masă.
Deși există o tendință de extindere în cultură a soiurilor apirene la nivel mondial, strugurii cu semințe nu vor dispărea de pe piață, având în vedere însușirile gustative deosebite ale anumitor soiuri, în special cele aromate.
În prezent, în câmpurile experimentale ale unităților de cercetare sunt în verificare o serie de elite valoroase pentru struguri de masă (hibride și clonale) aflate în diferite etape ale procesului de selecție în vederea omologării.









































Visit Today : 143
Visit Yesterday : 8883
This Month : 80362
This Year : 465517
Hits Today : 177
Total Hits : 2727980