EXCLUSIVITATE: Cui ar trebui să folosească scandalul alimentelor?

Intram in partea a doua a articolului, in care incepem sa analizam efectiv produsele vizate de DUBLUL STANDARD AL ALIMENTELOR DIN U.E. Dupa cum probabil v-ati si dat seama, ne-am gandit sa facem in EXCLUSIVITATE o analiza a unor planuri din problema nediscutate pana acum. Pana la urma, cui ii foloseste scandalul alimentelor? >>PRIMA PARTE A ARTICOLULUI IL PUTETI GASI AICI <<

• PROBE LA BRÂNZETURI, UNT, SMÂNTÂNĂ, ȘUNCĂ, CÂRNAȚI, PATE, CIOCOLATĂ

“La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare(ASV), au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

Recepția probelor a fost îndeplinită în condiţii corespunzătoare, acestea îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime.

Trebuie făcută precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este organismul de referinţă al României pe produse de origine animală, la categoria siguranţa alimentelor.

El beneficiază de o notorietate și o recunoștere în plan internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea, a spus Tănăsuică. 
* DIFERENȚE ÎNTRE VALORILE CALORICE
Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.
* PE BAZA DATELOR CARE S-AU CENTRALIZAT
Conform datelor centralizate, pentru parizerul provenit din carne de porc, valoarea declarată de către producător pe etichetă era de: 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la: 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la: 274,32 kcal/100 grame.

Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 grame.

Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise către mass-media.

“Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră. Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a susținut că acestea nu pun în pericol sănătatea populaţiei.

Ministrul Agriculturii a menţionat faptul că nu se vor mai face analize de dublu standard, pentru că trebuie să existe instrumentar unitar, dar şi pentru că acestea au, totuși, un cost.

• ȘI COSTURILE CONTEAZĂValoarea analizelor de laborator se ridică la 7.206 de lei, la care se adaugă cheltuielile de deplasare ale specialiştilor, de 32.884 de lei.

Petre Daea a declarat, miercuri, că din 29 de alimente 9 sunt diferite față de cele care se comericalizează în Occident.

Comisia Europeană (CE) pregăteşte o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite state calitatea alimentelor este mai scăzută, aşa cum se pretinde, a declarat, marţi, Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, pentru publicaţia online EUobserver.