Vasile Joantă:
Titlu: FABRICA DIN GALAȚI ÎMPRUMUTĂ EXPERIENȚA MARTENS DIN BELGIA
* În Belgia, familia MARTENS deține un muzeu (cel mai mare din Europa!) al berii
ȘAPOU: Vasile Joantă conduce destinele fabricii de bere din Galați. La această oră, ea fiind cumpărată de parteneri belgieni, dezvoltă/ se bazează și pe experiența belgiană obținută, în aproape tre secole, de MARTENS. Dar, desigur, și pe experiența de decenii a berarilor gălățeni, care constituie mândri lor. Dar și mândria Galaților, berea fabricată la Galați nefiind mai prejos, din niciun punct de vedere, față de standardele berii de calitate din România și din Europa.
Ca tipologie umană, am putea spune că Vasile Joantă ar fi putut fi un om al Renașterii. Este interesat de pictură/sculptură (organizează, de altfel, o tabără la Boholț, în localitatea sa natală). Este un om care aspiră să fie complet – și greu previzibil. Poate purta, ore în șir, discuții în controversă despre Eminescu (este un interlocutor avizat), a terminat două facultăți, dintre care una (acum câțiva ani) de teologie. Este preocupat de bere și de Dumnezeu. Am putea spune, o dată cu el și cu Benjamin Franklin: berea este dovada peremptorie că Dumnezeu ne iubește și vrea să fim fericiți… 🙂
- BERILE ARTIZANALE au un istoric al lor. Ce ne puteți spune, în rezumat, despre acestea?
Au, desigur. În fapt, istoria berii începe cu beri artizanale și – multe secole – producția berii a fost artizanală.
Dacă vorbind de beri artizanale ne gândim la berile numite astăzi ”kraft”, istoria acestora a început de relativ puțin timp, undeva la sfârșitul deceniului al optelea al secolului trecut. Și, ca să aveți o imagine a fenomenului modern ”kraft beers” (berilor artizanale), o să vă spun că la începutul anilor 80 în SUA existau sub cicizeci de producători, făbricuțe sau cum vreți să le spuneți, iar astăzi sunt peste patru mii, unele producând peste un milion de hectolitri pe an.În fapt, apariția acestor beri, după părerea mea, are două cauze, respectiv curiozitatea unei anumite categorii de consumatori și, deloc de neglijat, faptul că berile industriale au ajuns să semene foarte mult între ele, fiind într-o anumită măsură, vorba românului, aceeași Mărie cu altă pălărie.
Sau cum le numesc ”iubitorii” de bere, pe siturile de socializare, ”Blady mass beer production”.* BELGIA SE POATE NUMI, FĂRĂ TEAMĂ, PATRIA BERILOR ARTIZANALE
- Cred că și în BELGIA există o tradiție anume în acest sens?
Nu numai că există tradiție, Belgia se poate numi – fără teamă de greșeală – patria berilor artizanale. Explic. Berile artizanale, așa cum sunt percepute ele astăzi, sunt beri care nu se fabrică doar din malț, apă și hamei.
La fabricarea acestora se folosesc o serie de ingrediente suplimentare, precum fructele (cireșe, vișine, caise), sau mirodenii (coriandru, coji de portocală Curacao, etc).
Or, așa ceva nu este posibil în țările în care fabricarea berii se reclamă de la ”legea germană a purității berii”, lege care încă din secolul XVI stabilește că berea nu se poate fabrica decât din malț, hamei și apă.
De altfel, primele așa numite beri kraft din SUA și multe dintre acestea astăzi, înscriu cu mândrie pe etichete ”Belgian style”, or ”Belgian type”.
Completez prin a vă spune că astăzi există în Belgia un număr mare de fabrici (ateliere) având producții anuale între 500 și 2000 hl pe an – și nu o duc rău deloc.
- Ce experiență are MARTENS la ea acasă, pe piața belgiană, în acest domeniu?
În aproape 260 de ani de existență a producătorului de bere MARTENS, actuala fabrică Martens Brouwerij n.v., parte a holdingului BOCHOLD n.v., a dezvoltat și produs mai multe sortimente de bere care pot sta liniștit la masa de onoare a berilor numite astăzi artizanale (kraft), deși nu acestea constituie principala activitate a celor două facilități de producție ale holdingului BOCHOLD.
Având în vedere că familia Martens deține în Bocholt și un muzeu al berii, cel mai mare din Europa, producerea unor beri speciale se impune. Dintre acestea aș numi SEZOENS blond și triple, Kristoffel white, blond și dark (albă, blondă și neagră), toate de fermentare superioară satisfăcând toate gusturile consumatorilor.
Fiind al doilea producător de bere din Belgia, cca. 85% din producția de bere a holdingului BOCHOLD este exportată, piața internă consumând doar cca. 15% din volumul total vândut, în care găsim atât berile speciale menționate mai sus cât și beri de fermentare inferioară, beri lager. Sau pils.* LA GALAȚI, TREBUIE ÎNDEMÂNARE PENTRU ASIMILAREA EXPERIENȚEI BELGIENE
- Ce împrumută MARTENS S.A. Galați din această experiență?
Experiența amintită este transferată și către MARTENS S.A. Galați.
Trebuie însă să menționez că acest lucru cere și îndemânarea (înțelegeți cunoștințele) necesară pentru a o adapta instalațiilor de producție existente în fabrica noastră și – nu în ultimul rând – gustului consumatorului român.
- Știu că și înainte fabrica din Galați fabrica bere specială la 330 ml, atât blondă cât și neagră?
Fabricăm mai multe beri, în special de fermentare superioară, pe care le îmbuteliem în sticle de 330 ml. Menționez printre acestea: ALTUS, o bere mânăstireacă (de abație sau Abbey Beer); Ma Donna, o bere albă stil belgian; Steiner Legacy, o bere de tip IPA (Indian Pale Alle); Klaus Weiss, o bere albă fermentată cu drojdie tipic bavareză. Adaug la cele de mai înainte două mixuri, Ma Donna Twist, un amestec de Ma Donna cu suc de coacăze negre și Ma Donna Lemon, amestec de Ma Donna și suc de lămâie.
Cât despre berea neagră, încă mai lucrăm la un asemenea produs.* CE ÎNSEAMNĂ, CU ADEVĂRAT, TRADIȚIE MÂNĂSTIREASCĂ
- Se revendică o asemenea producție de serie mică din tradiția mânăstirească?
Greu de spus. Dacă prin ”tradiție mânăstirească” înțelegeți că berea ”cutare” s-ar revendica de la o anumită mânăstire atunci afirmația nu-i adevărată.
Dacă, însă, prin tradiție mînăstirească înțelegem un anumit profil al berii, obținut după un proces apropiat de cel tradițional, afirmația s-ar putea apropia de adevăr.
Și, ca să fiu mai precis, v-aș spune că una dintre cele mai cunoscute beri de abație, abbey beer, în lume și la noi, care nu moștenește decât numele unei abații, din nefericire distrusă cu câteva secole în urmă în timpul unei faimoase și fals prezentate revoluții.
Singurele beri adevărat mânăstirești, respectiv produse în mânăstiri, sunt berile Trapist, oficial vreo zece la număr în lume, produse în abații încă existente, șase în Belgia, una în Olanda, una în Austria și două în Sua Massachussets.* ÎNCERCĂM SĂ DESCHIDEM CANALE MAI LARGI PENTRU DISTRIBUȚIA BERILOR GĂLĂȚENE
- Care este strategia MARTENS pentru viitorul apropiat?
Încercîm să deschidem canale mai largi de distribuție a berilor speciale amintite mai sus și să consolidăm mărcile de bere lager ca Steiner, Premium Senior și, de ce nu, berea Ploll fabricată după o rețetă a fabricii omonime din Galați în anul 1888.
- Aveți în plan o campanie de schimbare a etichetelor/ printr-un new look?
Da. Lucrăm la un proiect de rebrenduire a unora din produsele noastre.
- Cum ați încheiat anul 2015?
Binișor. Rezultatele financiare pot fi consultate pe site-ul autorităților românești în materie.
Oricum, se poate și mai bine.
CITAT 1:
În fapt, istoria berii începe cu beri artizanale și – multe secole – producția berii a fost artizanală.
Dacă vorbind de beri artizanale ne gândim la berile numite astăzi ”kraft”, istoria acestora a început de relativ puțin timp, undeva la sfârșitul deceniului al optelea al secolului trecut. Și, ca să aveți o imagine a fenomenului modern ”kraft beers” (berilor artizanale), o să vă spun că la începutul anilor 80 în SUA existau sub cicizeci de producători, făbricuțe sau cum vreți să le spuneți, iar astăzi sunt peste patru mii, unele producând peste un milion de hectolitri pe an.
În fapt, apariția acestor beri, după părerea mea, are două cauze, respectiv curiozitatea unei anumite categorii de consumatori și, deloc de neglijat, faptul că berile industriale au ajuns să semene foarte mult între ele…
CITAT 2:
Belgia se poate numi – fără teamă de greșeală – patria berilor artizanale. Explic. Berile artizanale, așa cum sunt percepute ele astăzi, sunt beri care nu se fabrică doar din malț, apă și hamei.
La fabricarea acestora se folosesc o serie de ingrediente suplimentare, precum fructele (cireșe, vișine, caise), sau mirodenii (coriandru, coji de portocală Curacao, etc).
Or, așa ceva nu este posibil în țările în care fabricarea berii se reclamă de la ”legea germană a purității berii”, lege care încă din secolul XVI stabilește că berea nu se poate fabrica decât din malț, hamei și apă.
De altfel, primele așa numite beri kraft din SUA și multe dintre acestea astăzi, înscriu cu mândrie pe etichete ”Belgian style”, or ”Belgian type”.
Completez prin a vă spune că astăzi există în Belgia un număr mare de fabrici (ateliere) având producții anuale între 500 și 2000 hl pe an…
CITAT 3:
Familia Martens deține în Bocholt și un muzeu al berii, cel mai mare din Europa, producerea unor beri speciale se impune. Dintre acestea aș numi SEZOENS blond și triple, Kristoffel white, blond și dark (albă, blondă și neagră), toate de fermentare superioară satisfăcând toate gusturile consumatorilor.
Fiind al doilea producător de bere din Belgia, cca. 85% din producția de bere a holdingului BOCHOLD este exportată, piața internă consumând doar cca. 15% din volumul total vândut, în care găsim atât berile speciale menționate mai sus cât și beri de fermentare inferioară, beri lager…
Mihail Gălățanu
Recent Comments