Postul este una dintre cele mai importante perioade din viata unui crestin si nu numai, caci aceasta este cea mai buna metoda si sigura, totodata, de a ne detoxifia corpul si a ne curata fizic, precum si spiritual. Sa nu uitam ca renunțarea la proteine animale pentru câteva săptămâni poate insemna mai multa energie si tonus, tocmai pentru ca organismul abosarbe nutrienții necesari din vegetale.
Pentru ca putem alege si gresit modul in care tinem postul, am zis sa lasam in acest articol cateva idei pe aceasta tema. Interviul a fost preluat partial de pe www.doctorulzilei.ro.
Dr. Florin Ioan Bălănică: ce ne îngrașă când ținem post și cum arată, de fapt, alimentația ideală pentru o zi de postit
“Ce facem noi românii în Post? Păi ne cam îndopăm cu pâine, cornuri și covrigi, cu diverse produse din soia pe care le găsim ușor în supermarketuri, cu tot felul de zacuști uleioase și alte produse care nu duc în final decât la îngrășare, la tulburări gastroduodenale, care nu slujesc în niciun caz ideii de Post și de bine. De cele mai multe ori, produsele de Post, cele pe care le găsim atât de ușor sunt produse care conțin carbohidrați sau grăsimi. Carbohidrații sunt în pâine, paste, cornuri, covrigi, iar grăsimile de post sunt uleiurile vegetale și tot felul de alte produse care conțin ulei”, remarcă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina stilului de viață.
Medicul Florin Ioan Bălănică a dat jos mai bine de 100 de kilograme și astăzi continua aceeasi dieta, a carui denumire este identica cu cea a numelui sau, ea fiind certificată inclusiv la nivel internațional. Prin Metoda Dr. Bălănică, cu cele 4 elemente (dietă, mișcare funcțională, managementul stresului și gestionarea relației cu anturajul), mai mult de 7.000 de pacienți au slăbit și pastreaza un stil de viata sanatos. Dr. Florin Ioan Bălănică sustine dieta care include si cateva reguli din Post. Prima etapa reprezinta programul de 3 mese pe zi și 2 gustări.
“Celula noastră funcționează ca o baterie care se descarcă la aproximativ 2, 3 ore și atunci trebuie să o reîncărcăm. Creierul nostru funcționează pe baza principiului supraviețuirii, pentru momentele când nu mai avem acces la alimente. Ce se întâmplă dacă ocolim o gustare sau o masă? La masa următoare, vom depune caloriile sub formă de grăsime pentru că celula noastră se protejează și va face rezerve”, spune dr. Bălănică despre riscul îngrășării in cazul in care nu respectam cu strictete interdictia de 3 ore între mese.
In timpul postului, rsicul acesta chiar creste, intrucat: nu sunt proteine animale care omoara senzatia de foame; sunt inlocuite cu proteine vegetale care contin numerosi carbohidrați. De pilda, leguminoasele: fasole, soia, mazăre sau năut. Prin urmare, in aceasta perioada de multe ori luam prea multi carbohidrați și grăsimi vegetale, iar corpul le asimileaza ca atare, deoarece organismul nu dobandeste senzatia de satietate.
“Cum ar arăta așadar o zi de Post? O putem începe cu fructe, dacă tolerăm să mâncăm fructele pe stomacul gol. Care sunt fructele cu o cantitate mare de antioxidanți și fibre și mai mică de fructoză? Mărul verde, kiwi, ananas și fructe de pădure. Cam cât mănânc? În Metoda Dr. Bălănică nu măsurăm calorii. Când vorbim de fructe, vorbim cam de o mână, deci fiecare măsoară cu mâna lui. Dacă nu tolerăm să mâncăm fructe pe stomacul gol, putem să mâncăm o pastă de năut fiert, mixat cu dovlecel, condimente, verdețuri, mirodenii, fiecare după gust pe care putem să o tartinăm pe o felie, două de pâine prăjită, alături de câteva legume de culoare verde”, vorbeste despre cateva modele de mic dejun în Post dr. Florin Ioan Bălănică.
La gustare, medicul recomandă laptele de migdale sau pe cel de soia. Atenție însă la etichetele produselor din supermarket – optați pentru variantele fără zahăr. De asemenea, încercați să evitați produsele care au mai mult de 3 E-uri pe etichetă.
“La prânz, putem consuma o supă cremă de ciuperci, o supă de linte, o fasole verde cu usturoi, o mâncare de fasole boabe, de preferat cât mai închisă la culoare, chiar neagră, pentru că acelea sunt boabele cu o cantitate mare de proteine. Cu alte cuvinte, putem consuma mâncăruri bazate pe legumele proteice: linte verde, fasole cu boabe închise la culoare, fasole verde, năut, mazăre, broccoli. Trebuie să știți că mazărea are o cantitare mare de carbohidrați și amidon. Așadar, alegem o supă cremă sau o mâncare gătită la abur, cuptor sau pe aragaz. Eu întotdeauna sfătuiesc pacienții să gătească cu supă, adică cu fiertură de pătrunjel, țelină, păstârnac, mai ales în post, pentru că așa dăm gust bun alimentelor și nu vom folosi ulei, prăjeli sau rântașuri”, recomandă medicul expert în medicina stilului de viață.
Cea de-a doua gustare poate fi luată între orele 16 și 17 și poate fi în lapte vegetal sau o tartină cu o pastă de leguminoase:
“Încheiem ziua cu cina care trebuie să fie până în ora 20 și, evident, va fi compusă din alimente ușoare. Trebuie să știți că legumele proteice se digeră mai greu decât carnea așa că nu trebuie să credeți că legume = ceva ușor. Nu orice fel de legumă este o legumă ușoară. Se poate consuma, de exemplu, o salată cu multe verdețuri, cu un dressing din muștar fără zahăr, cu lămâie, mărar. Se pot adăuga niște boabe de năut sau niște boabe de linte, fierte în prealabil într-o supă de rădăcinoase”.
“Fastingul este o perioadă de minimum 14 ore de repaus alimentar, adică nu mai mâncăm nimic solid de la 8 seara până a doua zi la 10 sau 12. Rolul fastingului este arderea grăsimilor de pe organele interne și stimularea de celule noi la nivelul tractului digestiv. Sunt adeptul fastingului intermitent, dar nu ca formă generală de alimentație, ci doar în anumite perioade. Eu țin fasting intermitent cam o săptămână pe lună și mă ajută foarte mult. E o chestiune de setting mental ca sa facem acest lucru, nu e dificil. Ne ajută pentru a menține o stare bună de sănătate, este utilă și celor care vor să scadă în greutate sau care au dislipidemii, tulburări în metabolismul grăsimilor. Fastingul ajută la o ardere constantă a grăsimilor”, spune medicul Florin Ioan Bălănică.
Recent Comments