Acasă la Husarciuc

Cu soarta în propriile mâini

DE LA O CARIERĂ LA DUNCA EXPEDIȚII, LA INVESTITOR PE CONT PROPRIU

Am scris, de mai multe ori, despre Doru Husarciuc, despre cum l-am perceput, încă de la început, la standul său de la VINVEST. Era un bărbat care părea foarte timid, sfielnic aproape – și care părea o întruchipare (n-ar fi deloc rău să zic reincarnare!) a bunului simț. La început, ușor nesigur pe sine (atât cât îi stă bine unui bărbat), se codea să reacționeze, fiind cuminte în toate împrejurările.

După ce, însă, vinurile sale au prins să fie apreciate, a început și el să fie mai curajos în reacții, dându-și seama că este creatorul (și pritocitorul, în cel mai bun sens al cuvântului) al unor valori pe care ceilalți le prețuiesc.

DRUMUL ÎNTREPRINZĂTORULUI ÎN DOMENIUL VINURILOR NU ESTE DELOC UȘOR

I-am urmărit, cu mare atenție, evoluția. A fost una de la un om de succes la DUNCA EXPEDIȚII, dar unde era, totuși, un funcționar/director, la cea de întreprinzător pe proprie piele (ceea ce, trebuie să fiți de acord cu mine, nu este tocmai un lucru ușor).

Dar, de cunoscut l-am cunoscut numai atunci când am ajuns acasă la el; asta dacă pot să spun că îl cunosc cât de cât. Și, ce să vezi, cum am ajuns la Buziaș, ne-am dumirit: proprietatea dânsului era numai un șantier.

Mașina care ne-a adus la Dealul Silagiului ne-a lăsat undeva pe coama dealului, la înălțime. De acolo am putut panorama întreg domeniul.

REPORTAJ PE PANTA DEALULUI. ȘI, DEOPOTRIVĂ, ÎN BUCĂTĂRIE

Am coborât, lin, panta dealului și ne-am cufundat în tărâmul viilor. Doru Husarciuc era foarte entuziasmat că are oaspeți. În bucătărie trebăluiau vreo cinci oameni (pe puțin), fiecare cu diferite funcții – printre care un bucătar priceput.

Ceilalți se ocupau cu vinul. Căci vinurile trebuiau servite într-o anume ordine.

Majoritatea bărbați; cred că era o singură femeie sau două. Am băut apă bună, de izvor, căci – cred – e scoasă de la adâncime (am întrebat și mi s-a confirmat).

În bucătorie ni se pregăteau tradiționalele gustări, dar fierbea, în toiul său, și un gulaș care mirosea până departe – și care ne-a întors pe dos nările. De poftă.

PE VREME DE LAPOVIȚĂ. DAR ȘI VIILE AU O BUNĂ EXPUNERE

Eram pe la mijlocul zilei, dar – din cauza vremii capricioase – încă se simțea frigul binișor. Preț de trei sau patru ore cât am zăbovit acolo a și prins să plouă, cu o ploaie spre lapoviță ( dacă se poate spune așa).

Toată construcția avea, cum spuneam, aerul unui șantier amplu, început cu cel puțin un an sau doi în urmă – și care avea să mai dureze cel puțin încă pe atât. Viile au, pe acest meleag, o foarte bună expunere. Am mers, o vreme, prin vie, tocmai ca să călcăm, cu pasul, locul și să ni-l apropiem.

Doru Husarciuc s-a bucurat, mai departe, de oaspeți în felul său: a pus vinurile pe masă – și ne-a invitat să le degustăm.

OASPEȚI VENIȚI TOCMAI DE LA VINVEST

Eram și noi curioși pe măsură, mai ales că degustarea se făcea în premieră.

Eram destui oameni ca să încăpem la mesele puse. Oameni ai locului, oaspeți de la VINVEST, profesori universitari, ciraci (ca noi!), toată lumea cu ochii ațintiți asupra vinului.

Dacă Doru Husarciuc mi-ar fi pretins că are emoții, l-aș fi crezut pe loc, pe clipă, pe dată. Și nu numai pe el, ci și pe întreaga echipă, pe care el, de altfel, ne-a și prezentat-o.

Viile s-au arătat a fi bine îngrijite, așa că, musai, și vinul trebuia să se arate bine îngrijit.

Pe mine m-a rugat să prezint unul dintre vinuri – și chiar cu acesta vom și începe.
Vinuri de la DEALUL DORULUI, zis și al SILAGIULUI:

BURGUND (I)

Vom prezenta BURGUNDUL deoarece el s-a reliefat, în mod deosebit, la degustarea de la DEALUL DORULUI. Este și firesc, pentru că a costituit, de altfel, și SURPRIZA SERII. A fost și vinul cel mai discutat, spre satisfacția deplină a proprietarului. A fost aici și contribuția lui Doru, pentru că THE OWNER l-a prezentat ca fiind vedeta serii – și nu a greșit deloc, dimpotrivă. În limba germană acest soi de struguri/ca și vinul corespunzător – se numește Blaufränkisch (francul  albastru), lucru amintit de profesorii Ion Nămoloșanu și Arina Oana Antoce.. Zona în care el, soiul/vinul se simte cel mai bine cuprinde mai toată Europa Centrală, inclusiv Austria, Cehia, Germania, Slovacia, Croația, Slovenia, Ungaria, Italia și Bulgaria. Dar și România. De vreo câțiva ani, putem afirma, cu mâna pe inimă, că se simte bine și în România. Ne amintim cu plăcere de faptul că LACERTA a prezentat un sortiment de BLAUFRANKISCH pe piață, la degustare, în februarie-martie 2013. Deisgur, acel BLAUFRANKISCH se arăta a fi mult diferit de acesta, dar până și această diferență specific o găsim ca fiind bună..

În țări precum Austria, Blaufränkisch este al doilea cel mai important soi de struguri negri după Zweigelt. În estul țării se găsesc marea majoritate a acestor plantații regiunea Burgenland. Se produc, conform aprecierilor experților, vinuri profund colorate cu arome de fructe negre, note de condimente piperate și moderate până la aciditate mare.

O CORPOLENȚĂ REMARCABILĂ

Cel de la Dealul Dorului ne-a uimit, în primul rând, printr-o remarcabilă corpolență. Tocmai că acest lucru ne-a plăcut, în mod deosebit, deoarece mefiența pe care acest soi (german de origine, present și în Franța) ne-o trezea era generate tocmai de faptul că era prea superfluu.

Varianta din Germania: strugurilor – și vinului aferent – I se mai spune și Blauer Lemberger sau Blauer Limberger. De asemenea, așa precum am și pomenit mai înainte, strugurii tind să facă vinuri mai ușoare, cu taninuri moi față de  modelul din Austria.

Iarăși ne reîntoarcem la referința noastră și spunem că vinul lui Doru Husarciuc adduce, un pic, cu vinul nefiltrat, prin bogăția corpului său.

La cehi, Blaufränkisch, sau BURGUNDUL este cunoscut ca Frankovka. Și se află printre cei mai răspândiți struguri roșii. Mai trebuie spus că, și în România,, există o varietate intitulată BURGUND MARE, precum și vinur/soiuri intitulate simplu BURGUND.  Acesta este cultivat – și în Cehia – doar în subregiunile de vin Moravia, datorită naturii sale de coacere târzie.

Am băut în Ungaria acest soi de vin sub denumirea de Kékfrankos (tot o traducere a lui albastru franc) si se cultivă în mai multe regiuni viticole, inclusiv Șopron, Villány, Szekszárd, și Eger. La Eger intră în cupajul ce se tălmăcește ca SÂNGE DE TAUR, Bool’s Blood sau  Egri Bikavér, Bikaver de Egri (din zona Egri). Mai este comparat cu Pinot Noir precum și  botezat “Pinot noir din Est”, din cauza răspândirii și a reputației sale în Europa de Est.

În România, Blaufränkisch este cunoscut sub numele de Burgund Mare, și este cultivat în regiunile viticole sudice ale Ștefănești și Dealu Mare, și regiunile vestice din Banat.

Vinurile Blaufränkisch au arome de cirese coapte întunecate și fructe de padure bine coapte, sunt condimentate, au niveluri tanin mediu și, uneori, cu o aciditate bună. Vinurile tinere sunt profund fructate și sunt catifelate, suple.

În privința food parity, un sommelier l-ar pune alături de o/la o friptură, căci rezonează bine. Se potrivește de minune lângă o ciosvârtă de  miel și carne la grătar.

TERMENI DE DICȚIONAR:

 I se mai spune și: Blanc doux, Burgund, Blau Fränkisch, Blau Fränkische, Blauer Limberger (Germania), Blaufränkische, Blaufranchis, Blaufranchisch, albastru francez, Borgonja (Croația), Burgund Mare (România), Cerne Skalicke , Cerne Starosvetske, Cerny Muskatel, Chirokolistny, Čierny Zierfandler, Crna Frankovka (Croația), Crna Moravka, Fernon, Fränkische, Fränkische schwarz, Franconia (Italia), Franconia aproape (Itay), Franconia nero, Franconien bleu, Franconien noir, Frankinja, Frankinja Modra, Frankovka (Croația, Serbia, Republica Cehă), Frankovka Cerna, Frankovka Crna (Slovenia), Frankovka Modra (Slovacia), Imbergher, Jubiläumsrebe, Gamay Noire, joc (Bulgaria), Karmazin, Kék frankos, Kékfrank, Kékfrankos (Ungaria ), Lampart, Lemberger (Germania și Statele Unite), Limberg, Limberger (Germania), Limberger Blauer, Limberger noir, Limburske, Maehrische, Modra Frankija, Modra Frankinja, Modry hyblink, Moravka, Moravske, Muskateller schwarz, Nagy burgundi, Nagyburgundi ( Ungaria), Neskorak, Neskore, Neskore Cierne, Noir de Franconie, Oporto (Slovacia), Orna Frankovka, Portugais lerouse, Portugais rouge, Portugieser Rother, pozdní, pozdní skalicke Cerne, Schwarz Limberger, Schwarze Fraenkische, Schwarzer Burgunder, Schwarzgrobe, Serina, Shirokolistnyi, Sirokolidtnyj, Sirokolstnii, Skalicke Cerne, Starovetsky Hrozen, Sura Liscina (Serbia), Szeleslevelü, Teltfürtü Kékfrankos, Vaghyburgundi, Velke bugundske și Vojvodin.

În zona Banatului, soiul Burgund Mare a fost introdus în secolul nouăsprezece, de către sași și secui. Este știut că atunci a fost vremea când s-au stabilit aici mai mulți  coloniști maghiari și germani.

Burgund Mare este unul dintre cele mai apreciate vinuri din Banat. Burgund Mare de la Crama Dealul Dorului are următoarele caracteristici:

• Examen vizual: limpede, intens colorat, cu o culoare foarte vie: roşu-sângeriu cu ușoară tentă violetă
• Examinarea nasului: vag nas de fructe de pădure la plenitudinea coacerii: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire, eventual inflexiuni de vanilie
• Examinarea gustativă: ar putea primi eticheta de vin destul de puternic, dar bine echilibrat, plin de consistență, postgust mediu spre lung, fără agresivitate, taninurile astringente bine contrabalansate, un vin construit cu o arhitectură atentă.

Poate fi servit (întotdeauna și) la temperatura camerei.

În numerele viitoare ne vom ocupa de : MUSCAT OTTONEL, CABERNET SAUVIGNON, ROSE,  MERLOT de la DEALUL DORULUI.