Alira.ro | Datini de vin Borsec-Romaqua Group Borsec Iubesc Vinul Romanesc

Un nou studiu de catre specialisti arata ca obisnuinta de a pune laptele in compartimentul de la usa frigiderului este gresita. Hm, cum adica? Poate va intrebati. Pai, spun acestia, s-ar strica mult mai rapid, din cauza faptului ca temperaturile in acea zona scad-cresc mult mai rapid. Ei recomanda sa ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
fondul de garantare a creditului rural fgcr-ifn-sa, fgcr-ifn-sa
Fondul de Garantare a Creditului Rural FGCR-IFN-SA s-a constituit în februarie 1994, potrivit Legii nr. 31/1990, ca o societate comercială pe acțiuni, în urma negocierilor Comisiei Comunității Europene și Guvernul României, reprezentat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, concretizând programul Comisiei Europene de sprijinire a procesului de privatizare a agriculturii ...
Read More
AVINCIS
Tuborg anunță lansarea ediției limitate Tuborg Christmas Brew, berea specială de Crăciun care dă tonul sărbătorilor de iarnă ale românilor încă din anul 2000. Devenită un simbol al Crăciunului, Tuborg Christmas Brew este singura bere specială de sărbători din România și va fi disponibilă pe piață și în 2017, timp ...
Read More
MALTA TRAVEL
malta forever, revelion, sărbători
Ofertantă oricând: Poate fi o soluție și pentru Revelion și Sărbători 2017-2018 Malta are calitatea de a fi frumoasă oricând. Frumusețea sa nu pălește. Fiind într-o zonă caldă, ea este pururi ferice și tânără. Sau, cel puțin, așa ne dă nouă impresia. De aceea, Malta este ofertantă și în decembrie, ...
Read More
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
casa-anca.ro

STAȚIUNEA DE CERCETARE BUJORU: UN BRAND ÎN DEVENIRE

Bujor
WORK-IN-PROGRESS:
Sub bagheta dirijorului (inginer) Alina Donici se construiește o NOUĂ IDENTITATE

Poate fi o stațiune de cercetare un brand? Răspunsul est afirmativ. Și pozitiv 🙂 . Poate chiar mai mult (decât altele), în CERCETAREA ROMÂNEASCĂ se pot construi BRANDURI, și încă trainice, cât se poate de SOLIDE. Dar edificarea se face greu: și, uneori, cu un adevărat chin.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Bujoru (SCDVV), din Târgu Bujor, este un loc al lucrului intens: truda este multă, iar banii nu vin chiar cu nemiluita; dimpotrivă, am putea spune că vin cu țârâita. Iar osteneala de peste ani este una apreciabilă.

Dar tocmai asta face farmecul: când banul se câștigă greu, fiecare sfanț prețuiește cât doi 🙂 . Bujoru are renumele unui laborator modern. Deși combinatul de vinificaţie funcționează cu utilaje mai vechi. În laborator, cercetătorii pot pătrunde în miezul alchimiei tainice care este vinul.

UN NOU DIRECTOR, ÎN SPERANȚA PRIMENIRII LUCRURILOR 🙂
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru are și un nou director: Alina Donici, cercetător în cadrul instituţiei, instalat de relativ puțină vreme.

După ce managerul anterior, ing. Cristina Simion (pe care am avut posibilitatea de a o cunoaște la un târg de profil, în perioada 2012-2014), şi-a anunţat ieșirea din activitate, pe motiv de pensionare, după aproximativ treizeci de ani de muncă la Staţiunea Bujoru, s-a organizat concurs de ocupare a celei mai înalte funcţii din instituţie,  la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” din Bucureşti, Bulevardul Mărășești.

Atunci, au concurat, pentru ocuparea fotoliului de manager al SCDVV Bujoru: Elena Postolache, Cicerone Lupu şi Alina Donici. Ultima, care se anunța și un cercetător de vârf, a şi câştigat, cu un punctaj copleșitor, de 91,66.

Noua directoare a Staţiunii este de prin partea locului: s-a născut la Bârlad, are până în patruzeci  de ani (deci om bun de muncă, aflat chiar în plenitudinea vieții și carierei).

A reușit să absolve, în 2004, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Printre altele, Alina Donici este și unul dintre cercetătorii care au contribuit la realizarea singurului soi de viţă-de-vie creat la Staţiunea de la Bujoru.

TEME DE CERCETARE: Nouă soiuri româneşti în testare
Viticultorii de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru au TEME DE CERCETARE în plantaţie. În ultimii ani, la Staţiune au fost introduse pentru testare nouă soiuri româneşti.

În anii trecuți, lucrări de altoire au fost realizate în parcele cu Fetească regală, Aligote, Şarba, Băbească gri, Merlot, Fetească neagră, Sauvignon, Fetească albă, dar şi în cele cu struguri pentru masă: Muscat de Hamburg, Coarnă neagră selecţionată, Chasselas Dore.
De asemenea, încă din primăvara anului 2014, la Staţiunea Bujoru s-au fost plantat două hectare cu Fetească Neagră. Lor li s-au mai adăugat tot atâtea cu Muscat Ottonel.

În plus, un hectar cu Băbească gri, cum au și podgoriile din Nicorești, dar și cele din Vrancea (cramele Senator/ Mon Cher, la Odobești etc.)

Materialul săditor fiind produs, în totalitate, aici, la şcoala de viţă.

În ultimii ani, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Tg. Bujor au fost introduse – de altfel – pentru testare în condiţiile podgoriei Dealu Bujorului și noi soiuri de struguri pentru masă, obţinute la unităţile de cercetare româneşti. Dintre acestea spicuim: Gelu, Cetăţuia, Silvania, Milcov, Transilvania, Splendid. Au fost, deasemenea, testate şi soiuri apirene (fără sâmburi): Călina, Centenar Pietroasa, Otilia etc.

4.000 DE HECTARE. ÎN CARE SE CUPRIND ȘI STRUGURI DE MASĂ: COARNĂ NEAGRĂ, CHASSELAS DORE
Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru.

Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile acestea, care sunt paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4.000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. Soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. Soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. Soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Șarbă (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, alte comune și târguri din zonă, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. Soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

OXYGEN