Alira.ro | Datini de vin Iubesc Vinul Romanesc
jameson, sine metu, mândria Irlandei
JAMESON este mândria Irlandei. Îndreptățită. Atât prin faima produsului (mai ales în lumea eterică a distilatelor!), cât și prin calitate. SINE METU este un slogan extrem de potrivit în acest sens, deoarece explică o atitudine: FĂRĂ FRICĂ. Mai cu încredere, adică, prindeți și voi puțin curaj... :) ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
Datorita scumpirii anumitor produse, ca oua, carne si produse lactate, Consiliul Concurenței a fost sesizat de MADR. De asemenea, semnificativ este si faptul ca analizele Ministerului Agriculturii nu au dus la concluzia unor cresteri importante de prețuri, instituția neavand nicio modalitate la indemana (sau imputernicire de lege) care sa-i permita ...
Read More
AVINCIS
Tuborg anunță lansarea ediției limitate Tuborg Christmas Brew, berea specială de Crăciun care dă tonul sărbătorilor de iarnă ale românilor încă din anul 2000. Devenită un simbol al Crăciunului, Tuborg Christmas Brew este singura bere specială de sărbători din România și va fi disponibilă pe piață și în 2017, timp ...
Read More
MALTA TRAVEL
Am pregatit pentru tine o super oferta, extrem de rara de la FlyDubai pentru foarte multe vacante exotice. Mai exact sunt urmatoarele: ETIOPIA, Oman, Zanzibar, Dar Es Salaam, Maldive, Sri Lanka, Nepal si Emiratele Arabe Unite. Mai jos sunt toate promotiile si perioadele corespunzatoare ofertelor! ATENTIE TOTUSI, ca-ntotdeauna perioadele sunt ...
Read More
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
casa-anca.ro

TOTUL DESPRE: Dublul standard la alimente

ROMÂNIA-UE/EUROPA DE EST

EXCLUSIVITATE: Cui ar trebui să folosească scandalul alimentelor?

Întotdeauna un jurnalist privește la cine e câștigător dintr-un scandal. Și, în cazul nostru, cine pierde? Pierd multinaționalele. Cine ar trebui să câștige – și nu suntem siguri că, întotdeauna, câștigă? Producătorul român, pe care îl socotim, de obicei, onest (deși nu întotdeauna este), care ne oferă produs local, autentic, necontrafăcut. Care nu întrebuințează dublu standard la produse, deși – de exemplu – ambalatorii de pește ne înșeală, uneori, la cântar cu greutatea gheții, vândută la preț de pește. Dar, oricum, se pare că producătorul român este cel care are mai multe șanse să câștige, față în față cu multinaționalele consompolite.

Dacă se știa despre acest lucru? În mod sigur, se știa. Ba, încă, era de notorietate pentru toți/mulți că așa se prezintă lucrurile. Se credea, însă, că, în timp, barierele între produsele românești și produsele străine s-au micșorat.

ULTIMELE NOUTĂȚI:

FAPTELE
Ministerul Agriculturii a vorbit, în sfârșit, pe marginea rezultatele studiului privind dublul standard al alimentelor, fiind găsite diferenţe la nouă din cele 29 de produse care au figurat ppe masa de  analiză. Să enumerăm alimentele diferite de cele din occident: conservele de peşte, şunca, baconul şi parizerul. Specialiştii români s-au sesizat după ce specialiștii cehi au descoperit că produsele comercializate sunt mai slabe calitativ şi nutriţional decât cele din Occident. Diferenţe specifice au fost sesizate la valorile calorice ale unor alimente precum sunt conservele de peşte, parizerul, şunca şi baconul.

DECLARAȚIILE MINISTRULUI AGRICULTURII, PETRE DAEA, ÎN CHESTIUNEA ÎN SPEȚĂ
 „Transmitem aceste rezultate către Comisia Europeană, solicitând Comisiei să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi utilitare pentru a putea analiza în orice ţară o situaţie privind dublul standard. În prezent nu este reglementat. Vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a declarat, în sfârșit, Petre Daea, ministrul Agriculturii, pronunțându-se asupra scandalului care, în scurt timp, va împlini o jumătate de an.

Analizele specifice au fost efectuate pe 29 de probe alimentare. Oamenii de specialitate de la Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au făcut analize pe 29 de probe. Acestea au fost, în special, preparate din carne, conserve de peşte, ciocolată şi alte alimente, probe care au fost luate din lanţuri de magazine aflate în țările (din Vest): Belgia, Olanda şi Germaria care se regăsesc şi în România, respectiv Lidl, Kaufland şi Delhaize (Mega Image). Precauți/ rezervați, experţii spun că, în urma analizelor se vor trage concluziile (nu înainte!) dacă produsele respective sunt pasibile de dublu standard.    „Probabil că vor ieşi diferenţe”, spune şi medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică. Diferenţele se observă, mai întâi, în preţ. Nu ai cum să ai un produs ieftin şi, în același timp, calitativ. Este o ecuație din care, de obicei, n-ai cum să ieși.

Totuși, ancheta este, încă, în coadă de peşte deoarece noi nu avem nişte parametri clari prin care să analizezi şi să compari aceste lucruri. Pe asta se bazează și supermaketurile enunțate mai sus. Sincer, nu putem fi convinși că, la noi, sunt produsele mai proaste pentru că şi noi suntem obligaţi să punem pe etichete valorile nutriţionale şi aşa mai departe, au mai explicat specialiștii.

IMPOSIBILITATEA UNEI COMPARAȚII CLARE
Nu putem să facem o comparație dacă nu avem același produs, realizat de același producător. Astfel, s-au trimis scrisori la mai mulți miniștri – din Franța, Olanda, Belgia, Austria -, știind că nu se pot da răspunsuri, dacă nu avem același produs. Am socotit că este momentul să informăm Comisia Europeană (CE) că nu dispunem de procedurile necesare ca să determinăm, cu foarte mare precizie, standardul dublu. Iată că, în data de 13 am transmis această informație CE și am informat că am făcut demersurile necesare pentru a preleva probe, a spus Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a mai precizat că va trimite Comisiei Europene rezultatele bazate/pornind de la procedurile prezentate, solicitând accelerarea procesul de reglementare. “Vom transmite tuturor europarlamentarilor români să analizeze concluziile pe care noi am reușit să le alegem în această perioadă. Este nevoie de o metodologie de comparație unitară europeană”, a afirmat acesta.

PRODUSELE ANALIZATE:
Rodica Tănăsuică, Director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, a fost persoana abilitată de Ministerul Agriculturii să prezinte diferenţele specifice/de calitate (și de structură) dintre alimentele analizate:

  1. Pate de porc:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  2. Conservă de peşte:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  3. Cârnaţi pentru grătar:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  7. Conservă de macrou(pește): diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  8. Conservă de hering(pește): diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
  9. Conservă de macrou(pește): diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă

Studiul comparativ realizat pe alimentele care sunt sub studiu/la cazurile de dublu standard a relevat diferenţe la 9 dintre cele 29 de probe analizate, a declarat doamna Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPB).

PROBE LA BRÂNZETURI, UNT, SMÂNTÂNĂ, ȘUNCĂ, CÂRNAȚI, PATE, CIOCOLATĂ
“La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare(ASV), au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

Recepția probelor a fost îndeplinită în condiţii corespunzătoare, acestea îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime.

Trebuie făcută precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este organismul de referinţă al României pe produse de origine animală, la categoria siguranţa alimentelor.

El beneficiază de o notorietate și o recunoștere în plan internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea, a spus Tănăsuică.

* DIFERENȚE ÎNTRE VALORILE CALORICE
Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

* PE BAZA DATELOR CARE S-AU CENTRALIZAT
Conform datelor centralizate, pentru parizerul provenit din carne de porc, valoarea declarată de către producător pe etichetă era de: 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la: 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la: 274,32 kcal/100 grame.

Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 grame.

Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise către mass-media.

“Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră. Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a susținut că acestea nu pun în pericol sănătatea populaţiei.

Ministrul Agriculturii a menţionat faptul că nu se vor mai face analize de dublu standard, pentru că trebuie să existe instrumentar unitar, dar şi pentru că acestea au, totuși, un cost.

ȘI COSTURILE CONTEAZĂ
Valoarea analizelor de laborator se ridică la 7.206 de lei, la care se adaugă cheltuielile de deplasare ale specialiştilor, de 32.884 de lei.

Petre Daea a declarat, miercuri, că din 29 de alimente 9 sunt diferite față de cele care se comericalizează în Occident.

Comisia Europeană (CE) pregăteşte o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite state calitatea alimentelor este mai scăzută, aşa cum se pretinde, a declarat, marţi, Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, pentru publicaţia online EUobserver. 

SE LUCREAZĂ LA O METODOLOGIE PE BAZE ȘTIINȚIFICE
”Lucrăm la o metodologie solidă pentru a îmbunătăţi testarea produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta această problemă pe o bază ştiinţifică şi solidă, care să fie aceeaşi pentru toţi”, a afirmat Christian Wigand.

În 25 iulie, Comisia Europeană a început ”o discuţie cu producătorii şi retailerii pentru a analiza concret cum vor lucra împreună în această problemă”, a precizat purtătorul de cuvânt al forului comunitar. 

SE ȘTIA SAU NU SE ȘTIA?
Dragoș Frumosu, președintele confederației sindicale CGM-UGSR a declarat că situația produselor cu dublu standard era una cunoscută în România. La un moment dat, directorul unei multinaționale – care era responsabil pentru Europa de Est – i-ar fi confirmat că, în cazul detergenților, nu s-ar folosi toate substanțele necesare, pentru a se putea face un produs mai ieftin, pentru, într-adevăr, buzunarele românilor.

Dar scandalul se poate extinde, fiindcă nu doar produsele alimentare nu respectă aceleași standarde.

SCANDALUL SE POATE EXTINDE ȘI LA PARFUMURI
Scandalul se poate extinde și la parfumuri. Cele aduse din Uniunea Europeană/Occident, pe lângă că sunt mai scumpe, miros altfel – și au altfel de ingredienți.

Parfumul lor este cu mult mai persistent și cu mult mai intens. La noi, sunt făcute ca pentru lumea a treia. Putând fi considerate aproape niște fake-uri.

Scandalul, de altfel, se poate extinde și în lumea detergenților.

“Am constatat, în mod cu totul personal, cu mai mulți ani în urmă, atunci când participam la conferințe internaționale luând detergenți că au cu totul și cu totul altă calitate decât cel de la noi. Am testat chiar mai multe mărci, erau într-adevăr mai scumpe, dar aveau o altă calitate. La un moment dat, am verificat toate acestea printr-o discuție cu o doamnă care era director la o companie multinațională pe Europa de Est și mi-a spus că într-adevăr pentru această zonă a Europei nu intră toate ingredientele în componență pentru că vor să facă un produs pe buzunarul românilor. Atunci a fost primul semn de întrebare pentru mine și am început să vorbesc, dar nu m-a băgat nimeni în seamă. Ajungi să folosești mult mai multă apă când folosești astfel de detergenți care nu au toate componentele. După aceea au început discuțiile privind alimentele,” a relevat domnul Dragoș Frumosu, președintele Confederației Generale a Muncii și a Uniunii Generale a Sindicatelor din România.

Dragoș Frumosu spune că România ar fi trebuit să se sesizeze cu mai mult timp înainte, chiar din momentul în care reprezentanții diverselor instituții au observat că prețul de achiziție pentru unele produse este foarte mic. El consideră că este un caz clar de concurență neloială, unele dintre produse, deși de o calitate îndoielnică, fiind mai ieftine decât cele produse comercializate în România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

OXYGEN