Alira.ro | Datini de vinSalonul International de Vinuri, Timisoara 31 martie – 2 aprilie 2017
Ah! Eterna lupta intre persoana care spune ca apa de la robinet e buna si cealalta, care bea intotdeauna numai apa cumparata (plata si minerala). De asta am si putea spune ca sunt 2 tipuri de oameni...nu credeti? Azi aflam raspunsul! Inginerul Alex Manea a aratat, la antena3.ro, care este ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
In sfarsit, ne intrebam daca se stia sau nu despre acest DUBLU STANDARD AL ALIMENTELOR. Dar haideti sa urmarim si declaratiile oficialilor, celor din Comisia Europeana, dar si demintarilor si functionarilor publici care lucreaza/lucrau in Guvern, respectiv Parlament. Aceasta este cea de-a treia parte a articolului, >>CEA DE-A DOUA PARTE ...
Read More
AVINCIS
 Tuborg România, parte a United Romanian Breweries Bereprod (URBB), inovează piața de bere prin lansarea unui sistem unic de protecție a capacelor dozelor de bere împotriva factorilor externi: o folie de protecție din aluminiu (Alu-Foil) 100% reciclabilă. Consumatorii pot savura astfel berea direct din doză, fără a fi preocupați de ...
Read More
MALTA TRAVEL
Am pregatit pentru tine o super oferta, extrem de rara de la FlyDubai pentru foarte multe vacante exotice. Mai exact sunt urmatoarele: ETIOPIA, Oman, Zanzibar, Dar Es Salaam, Maldive, Sri Lanka, Nepal si Emiratele Arabe Unite. Mai jos sunt toate promotiile si perioadele corespunzatoare ofertelor! ATENTIE TOTUSI, ca-ntotdeauna perioadele sunt ...
Read More
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
casa-anca.ro

Legea 321 a fost amanata. Ce efecte ar putea avea aplicarea legii?

.

Legea 321 /2009 privind comercializarea produselor alimentare sau „Legea Supermarketurilor” şi modificările aduse acesteia au adus în atenţie câteva accente îngrijorătoare, în ultima vreme, motiv pentru care dorim să tragem un semnal de alarmă în industria de retail&FMCG şi propunem amânarea discutării/adoptării acestei legi în plenul Camerei Deputaţilor plus alte câteva soluţii având la bază argumente solide ce clarifică şi arată consecinţele nefavorabile asupra retailerilor şi producătorilor şi, în cele din urmă, asupra consumatorului final.

Context:

Legea 321

Sursa foto: shutterstock.com

Legea nr. 321 /2009 privind comercializarea produselor alimentare sau „Legea Supermarketurilor”, în forma ei iniţială, se poate parcurge AICI. Pe fond, Legea reglementează condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a produselor alimentare şi se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse alimentare.

Apoi, în octombrie 2015, Senatul adopta un proiect de modificare a legii iniţiale, respectiv adoptarea legii L246/2015: Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.321 din 15 octombrie 2009 privind comercializarea produselor alimentare. Confrom acesteia: În legea 321/2009, dupa capitolul III se introduce un nou capitol III’ⁱ: Obligații speciale ale comercianților care cuprinde două articole 10.1, si 10.2:

Comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați.

În data de 19 aprilie 2016, Legea supermarketurilor a fost aprobată de către Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor şi urmează să ajungă la vot în plen. Când? Probabil foarte curând. AICI se poate parcurge, în întregime, documentul aprobat de Camera Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Interesant este că documentul aprobat de Comisia de Agricultură precizează că”…„ulterior, cade în sarcina Executivului de la București stabilirea prin Hotărâre de Guvern a situațiilor speciale în care nu se poate respecta procentul de 51%, de exemplu în lunile de iarnă când nu există legume și fructe proaspete sau în cazul unei situații excepționale, în care nu se poate găsi suficientă carne proaspătă,” semn că documentul a fost făcut în grabă şi nu s-a ţinut cont de mai multe aspecte.

Acum câteva zile a venit şi reacţia AMRCR-ului (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) care solicită eliminarea amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321 ), considerând că „Lanțul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români și restrânge libertatea consumatorilor români de a alege.”

Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR: „Întreaga lege i-a nemulțumit pe marii comercianți. Noi chiar aveam un amendament depus care se numește abrogarea Legii 321. Am cerut să facem o nouă lege în care să plecăm de la alte condiții și de la alte premise; nu ne-a auzit nimeni”, a precizat Căpățână. „Cele mai contestate amendamente aduse Legii 321 au fost cele cu 51% (n.r. – prezență la raft a produselor românești).

În plus, parlamentarii din Comisia de resort a Camerei Deputaților nu au solicitat/efectuat un studiu de impact cu privire la efectele generate de nerespectarea amendamentelor aduse Legii 321, efecte care se pot concretiza inclusiv prin suspendarea activității pentru șase luni de zile a retailerului care nu a urmat întocmai condiția prezenței a 51 la sută produse românești la raft.”

Legat de necesitatea unui studiul de impact şi de faptul că suntem membri UE, deci avem de respectat unele acorduri, Florin Capăţână spune: „…Primul argument logic ar fi fost următorul: vreau un studiu de impact. Și asta pentru că 51% este discriminatoriu față de ceilalți. Atenție – trăim într-o țară membră a UE. Nu poți spune 51% produse românești la raft, cât am fi noi de români. Mai bine n-o dădeau așa, pentru că există un risc, la un moment dat, să zică cineva: alo, România, păi ce faceți? Îi discriminați pe ceilalți din UE?”

Soluţia principală: O analiză mai detaliată asupra impactului cu privire la efectele generate de Legea 321

Argumente şi efecte. Ce se poate întâmpla în piaţă prin adoptarea Legii 321?

1. Creşterea preturilor la produsele româneşti

Dacă în România, dintr-o dată, se va dubla sau chiar tripla cererea de produse 100% româneşti, în contextul unei producţii care nu poate să crească peste noapte – pentru o creştere ar fi nevoie de structuri de producţie care se dezvoltă în ani de zile, nicidecum în câteva săptămâni sau luni – deci în contextul unei oferte mici, atunci, în mod inevitabil, preţul ar creşte.

2. Migrarea consumatorilor către o piaţă nefiscalizată

Mai departe, dacă preţul produselor româneşti va creşte, vor fi favorizaţi câţiva producători mari care sunt deja într-o capacitate de producţie şi vor fi defavorizaţi consumatorii care vor fi nevoiţi să cumpere la un preţ mai mare, iar în cele din urmă se va produce migrarea dintr-o piaţă fiscalizată (retailul modern) către una nefiscalizată (piaţele).

De ce? Pentru că restricţia Legii 321 este aplicată numai retailului modern si nu comercianţilor mai mici (n.r:, conform Legii 321 „…Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei.).

Cu alte cuvinte, cine vrea sa vândă în piaţă, nu are niciun fel de restricţie, indiferent că vinde produse româneşti sau de import. La fel pentru micii comercianţi. Nici aceştia nu au niciun fel de restricţie.

Deci, primul impact estimat va fi creşterea preţului la produsele româneşti, produsele din import vor deveni mult mai competitive, iar consumatorii care începuseră să cumpere mai mult din supermarketuri faţă de pieţe, pe fondul preţurilor mai competitive, odată cu scăderea TVA-ului la produse alimentare, vor migra înapoi înspre pieţe pentru produse mai ieftine.

Se va migra, practic, dintr-o piaţă fiscalizată, către una nefiscalizată. Cine are interesul susţinerii unei pieţe nefiscalizate?

3. Anularea efectelor benefice ale reducerii TVA-ului la produse alimentare

Odată cu scăderea TVA-ului, din luna iunie 2015, de la 24%, la 9%, diferenţele între cei care plătesc TVA-ul (reţelele de magazine) şi cei care nu îl plătesc (pieţele) nu au mai fost foarte mari, preţurile la legume şi fructe devenind atractive pentru consumatori. În Europa, sunt foarte multe ţări care au TVA-ul „0” la legume şi fructe, o situaţie de normalitate deoarece e absurd să percepi o taxă pe valoare adăugată la un produs care e deja produs finit ce nu intră în procesare.

Este cunoscut faptul că, după reducerea TVA-ului la alimente, un efect benefic imediat a fostcreşterea încasărilor la bugetul de stat. Legea 321 ar putea anula acest efect şi ne-am întoarce de unde am plecat, adică acum aproximativ un an de zile.

Soluţie de fond: Asocierea şi cooperarea producătorilor

Până la acest pas al adoptării legii 321 în aceasta formă, nimeni nu s-a găndit la oferirea unei legislaţii potrivite susţinute de studii facute cu responsabilitate, nimeni nu s-a gândit la găsirea soluţiilor şi stimularea zonelor în care producătorii se pot asocia şi coopera pentru a avea forţa necesară de a fi furnizor permanent al marilor reţele de magazine, iar mai apoi, să apară o măsura restrictivă, după ce s-a asigurat partea de producţie. Nu la modul acesta pripit si pe genunchi cum se încearcă să se impună acestă lege.

Departamentul de legume-fructe este pentru un retailer unul unde se pierd bani şi nu se căştigă dar se ştie că această categorie asigură traficul din magazin sau, cum se spune, „sparge portofoliul” şi asigură traficul pentru celelalte produse. Este un generator de trafic. La fel la carne şi preparate din carne. Sunt categorii care generează trafic sau categorii de sacrificiu.

În acest lanţ comercial, lipseşte o verigă foarte importantă: o structură care să intermedieze procesul comercial şi logistic cu retailerii, o structură care funcţionează, de altfel, oriunde, în ţările unde retailul modern este prezent. Nu şi în România! Există producători, există retaileri dar producătorul român nu are capacitatea de a calibra, a sorta, a ambala şi a depozita prodususele sale. Cel puţin, nu toţi. La ora actuală, micii producători nu au continuitate în producţie şi nu au posibilitatea de a ambala unitar produsele în lăzi/ baxuri.

Exemplu Spania: o asociaţie arondată unui anumit număr de producători locali (în jur de 50 de producători) mici şi mijlocii are o hală, o maşină de sortat şi calibrare. Acestă asociaţie mai are un tehnolog şi un om de vânzări ce are ca misiune să vindă la acelaşi nivel de preţ pentru toti producătorii, oameni care deservesc toţi aceşti producători. La fel se întâmplă în multe alte ţări europene.

Exemplu Polonia: Polonia a devenit cel mai mare producător de private label din Europa şi exportă produse în toate ţările pentru că s-au creat fabrici cu fonduri europene (fabrici ultramoderne, cu utilaje de ultimă oră), cu un cost de manoperă mai mic şi cu materii prime mai ieftine, fiind o ţară agricolă puternică. Jumătate dintre produse de la Lidl, Carrefour (internaţional) provin din Polonia. Şi mai sunt si alte exemple.

De ce nu am face şi noi acelaşi lucru, având manopera mai mică decât polonezii, iar terenurile agricole, se ştie, sunt foarte productive?

Dacă retailerii ar lucra individual cu aceşti producători locali mici şi mijlocii, timpul de recepţie ar fi foarte mare, pentru nişte produse perisabile. Sute de furnizori ar fi receptionaţi în 3-4 zile, iar marfa ar fi deja stricată. În aceste condiţii, ar exista kilometri de coadă la recepţia unor astfel de produse, într-o singură zi, dacă marfa ar fi recepţionată numai cu maşini gen Dacia Papuc şi nu cu TIR-ul, iar marfa recepţionată ar fi deja deteriorată.

Legea 321 se focusează acolo unde nu ar trebui să se focuseze. O lege bună ar crea condiţii ca producătorii să se asocieze şi să coopereze pentru a deveni parteneri ai retailerului modern, nu să oblige retailul să achiziţioneze produse de acolo de unde nu poate să achiziţioneze.

Ca idee, un astfel de proiect de asociere și cooperare între producători există înca din 2015. Este vorba de proiectul fostului ministru al Agriculturii, Daniel Cosntantin, ce poate fi parcurs integral aici: Expunere de motive-modificare Lege 566-cooperative-initiativa parlamentara-deputat Daniel Constantin.

În linii mari, proiectul prevede ca fermierii care vor accepta să se asocieze şi să coopereze vor beneficia de o serie de facilități fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe norma de venit, pe proprietatea cu care intră în asociere și de reducerea impozitului pe profit cu 20% timp de cinci ani. Aşadar, soluţii există, trebuie doar să vrem să le vedem.

Lanţul scurt de aprovizionare nu favorizează producătorul român

Piaţa în care retailerul s-a dezvoltat foarte mult, e piaţa în care şi producătorii s-au dezvoltat la fel de mult.

Legea 321 nu dă nicio garanţie producătorului român, lanţul scurt nu înseamnă neapărat implicarea producătorului român, ci poate însemna implicarea unor producători din Ungaria, Polonia, Bulgaria etc, iar informaţiile că retailerii din România „omoară” producătorii români sunt false pentru că aceştia, indiferent de mărime, realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri în retailul modern.

Explicaţii: Lanţ scurt de aprovizionare, conform Legii 321„lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori;”

Propunere concretă de lucru:

Amânarea dezbaterii şi crearea unui studiu de impact, realizat de specialişti şi din care să rezulte un procent corect al produselor care să fie comercializate obligatoriu prin toate magazinele. Implementarea următorului plan de lucru:

În cel mult 3 luni de zile, se pot face următoarele calcule: care este consumul în retailul modern în aceste categorii de produse de la care se poate face o previzionare de vânzare pe un an, de exemplu, pe fiecare produs, cu o marjă de eroare de 5 – 10%, date care se compară cu ce producţie există la nivel naţional (date pe care Ministerul Agriculturii ar trebui să le aibă) şi se pot trage nişte concluzii.

Apoi, având aceste date, toţi cei implicaţi (legiuitori, retaileri, mici comercianţi, producători, consultanţi, specialişti, etc) se pot întâlni în cadrul unei mese rotunde deschise presei, într-o dezbatere publică şi transparentă care poate aduce soluţii constructive.

Premize – Piaţa de retail alimentar din România va creşte în următorii ani

Cota de piaţă a retailului modern, în România, în 2015, a fost de 55%, conform GfK România, iar la nivel european, există ţări care au avut 62% (Ungaria) sau chiar 69% (Cehia) cotă de piaţa a retailului modern, deci suntem sub nivelul pieţelor din vecinătate, dar cu potenţial mare de creştere.

Piaţa de retail&FMCG din România se confruntă cu două tendințe oarecum contradictorii: expansiunea rapidă a celor mai mari jucatori din retail, pe de o parte, și consolidarea reţelelor actuale, pe de altă parte. Chiar dacă în 2015 ritmul deschiderilor nu a mai fost acelaşi ca în anii anteriori, cei mai mari retaileri internaționali prezenţi în România se extind foarte rapid pe piată, iar specialiştii prognozează că numărul magazinelor din toate formatele – hypermarket, supermarket și discount – va crește de la cca 1.700 cât sunt în prezent, la 3.500 în 2020, conform PMR.

Şi piaţa este în creştere. Ca un exemplu, recent, cifra de afaceri din retail a crescut, în luna martie 2016, cu 19,3% faţă de aceeaşi luna anului trecut, conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Concluzie: Legea 321, în aceasta formă, este una care defavorizează (aparent) pe toată lumea şi ne pune câteva semne mari de întrebare: Cine va beneficia din acest potenţial haos? Cine are interes ca această lege să treacă? Sau e doar o neîntelegere crasă a sistemului, pentru că legea este incompletă şi provoacă numeroase interpretări?

Articol preluat de pe: http://www.retail-fmcg.ro/

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

OXYGEN