Alira.ro | Datini de vin Borsec-Romaqua Group Borsec Iubesc Vinul Romanesc

Este clar deja că inteligența artificială va conduce industria marketingului în direcții considerate Science Fiction acum câțiva ani. Deși guru ca Elon Musk sau Stephen Hawking ne-au atenționat asupra pericolelor la care ne expunem prin adoptarea tot mai masivă a tehnologiei în viața noastră, omenirea a decis, practic, că e ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
agriculture for life, life for agriculture, artă, știință și viață, universităţii de știinţe agronomice și medicină veterinară din bucurești, usamvb
USAMV BUCURESTI Conferinţa Internaţională a Universităţii de Știinţe Agronomice și Medicină Veterinară din București "Agricultură pentru viaţă, viaţă pentru agricultură" O VIAȚĂ PENTRU AGRICULTURĂ A avut loc între 7 - 9 iunie 2018, Bucureşti, România O VIAȚĂ pentru Agricultură. Ce ziceți? Merită? Cu siguranță că merită. La o adică, e ...
Read More
AVINCIS
albacher,borsec,aquatique,bere,apa minerala,caldura,canicula,sete
ALBACHER, dar și BORSEC. Și AQUATIQUE! Am vrut să spun că BEREA și APA MINERALĂ sunt la mare preț, mai cu seamă acum, în luna august, când toată lumea tânjește după o gură de răcoare/ și o gură de prospețime ...
Read More
MALTA TRAVEL
malta, destinatie pentru indragostiti
Malta, ca destinație turistică, poate fi citită în multe feluri. Unii pot vedea în ea o destinație pentru familiile cu mulți copii, alții o pot aprecia ca un loc pentru oamenii singuri. Ea se pretează perfect la toate acestea. Poate fi ca un tricou simplu, care se lasă purtat la ...
Read More
Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti indagra-food.ro expodrink.ro
casa-anca.ro

VASILE JOANTĂ, PDG MARTENS

2014, ANUL TRECUT A FOST PRIMUL DĂTĂTOR DE SPERANȚĂ

Vasile Joantă conduce destinele fabriciii de bere din Galați. El reprezintă filosofia belgiană a prodiucătorului MARTENS, aflat între primii cinci producători belgieni de bere. A contribuit în mod esențial la construirea mărcii BERGENBIER, în anii săi de început. Este un absolvent și de teologie, pasionat de artă. Și, în mod special, de artă.

Boholt-24-Vasile-Joanta-400x600

Întrebări:

  1. Viitorul, pentru dumneavoastră, înseamnă creșterea producției la doză?
    Ca să vă pot vorbi de viitorul nostru în cunoștință de cauză, ar trebui mai întâi să pot vorbi de viitorul industriei berii în România și în special de cel apropiat că.. vorba mirelui în ajunul nunții: “Mâine mă însor, la noapte ce fac?”.
    Și mâinele ni-l poate spune ieriul și aziul. Ieriul e destul de negru, în ultimii ani industria berii contractându-se cu cca. 10% în 2013 și cu cca. 8% în 2014 și dacă rămânem pe acest trend când contractarea va ajunge la 0% cam la atât se va situa și industria berii. Aziul ne pune la muncă, pentru a convinge legiutorii și pe cei care colectează taxele de la “bunii români” că, dacă taxele sunt prea mari, atunci îl va fi greu și României să “funcționeze” cu ce nu va mai avea de colectat. Drept care Asociația Berarii României a tras alarma, strigând “Salvează berea!”, mesaj pe care oameni cu capul pe umeri l-au înțeles astfel că în noul Cod Fiscal se prevede nivelul minim al accizei stabilit în CE pentru bere. Dacă ar intra prevederea amintită încă de la 01.07.2015 cu siguranță că mâinele va fi mai bun, inclusiv pentru volumul taxelor colectate cu care va funcționa România. Reîntorcându-mă la întrebarea dumneavoastră cred că într-un atare viitor, indiferent de tipul de container (doză, keg, PET, sticlă), berea va cunoaște o inversare de trend în ceea ce privește volumul vânzărilor. Revenind strict la întrebarea dumneavoastră, pentru noi într-adevăr punerea în funcțiune a unei linii de îmbuteliere a berii în doze, în condițiile arătate mai sus, poate aduce o creștere a volumului de bere vândut și după primele rezultate aș spune că “viitorul sună bine”. Și întrucât ne apropriem de recepția finală putem spune că “poate” devine încet “sigur”.
  2.  

  3. Cu ce rezultate financiare ați încheiat anul 2014 (mă refer la cifra de afaceri)?
    Nu știu dacă cifra de afaceri de 35.254.087 RON spune ceva. Important pentru noi este faptul că 2014 a fost primul an în care rezultatul final a fost pozitiv, mic, e drept, dar pozitiv și dătătător de speranță.
  4.  

  5. Ce cantitate prevedeți să trimiteți la export?
    O întrebare la care nu voi putea răspunde precis decât după încheierea anului. Oricum, având linie de îmbuteliere doze lucrurile au început deja să se miște, iar speranțele noastre în ceia ce privește exportul se situiază undeva către 5-8% din volumul total de vânzări.
  6.  

  7. Care este “preview” – ul/previziunea dumneavoastră despre bere/și financiară, pentru anii 2015-2016?
    În condițiile în care “relaxarea” fiscală menționată mai sus va deveni realitate, industria berii va cunoaște iarăși o perioadă de creștere a volumelor de vînzări, cu consecințele de rigoare și din punct de vedere financiar și implicit al volumului taxelor colectate de stat.
  8.  

  9. Cum se comportă în piață berea cu un standard calitativ mai ridicat?
    Înainte de un răspuns mai detaliat trebuie să vă spun că astăzi practic toate berile care se produc în România sunt corecte. Mai departe vorbim de gusturi și de… prețuri. Dacă prin standard mai ridicat de calitate înțelegem un conținut mai ridicat de alcool, sau o hameiere mai sofisticată, atunci costurile și implicit prețurile “mușcă” din potențialul vânzărilor în condițiile unei puteri de cumpărare precare. Și că lucrurile stau așa ne arată deplasarea consumului spre produsele cu prețuri mai mici, cum sunt berile îmbuteliate în butelii PET, care sunt mai puțin sofisticate dar cărora nu li se poate aduce nici un reproș privind calitatea și mai ales corectitudinea lor din punct de vedere fizico-chimic sau organoleptic.. Ba aș spune că unele beri fabricate printr-un proces de fermentare adâncă, având un conținut final de zaharuri fermentescibile redus, au o valență încă puțin băgată în seamă la noi, pot fi consumate și de persoane suferind de diabet, bineînțeles în cantități moderate.
  10.  

  11. Este MaDonna o bere pe placul românilor?
    Dacă iau în considerare volumele de bere “Ma Donna” vândute înaintea ultimilor doi ani nu aș putea să vă dau un răspuns pozitiv. Dacă privesc însă evoluția vânzărilor din ultimii doi ani, răspunsul meu este că pe măsură ce această bere devine mai cunoscută câștigă fani și mă face să-i privesc viitorul cu optimism. De altfel optimismul meu privind berea “Ma Donna” mai are un motiv, respectiv dezvoltarea unui produs nou având la bază această bere în amestec cu suc de coacăze, berea “Ma Donna Twist”, o bere cu un conținut de alcool de 2.6% în volum, cu un gust dulce-acrișor fără a-și pierde identitatea de bere și cu o aromă fină în care se regăsesc în mod echilibrat cele două componente, berea “Ma Donna” și sucul de coacăze.
  12.  

  13. Ce deosebiri de gust putem identifica între români și belgieni?
    Diferența majoră dintre consumatorul de bere român și cel belgian o face tradiția, sau mai precis cultura berii. Dacă în România până cu vre-o zece, cincisprezece ani în urmă bere însemna doar berile de fermentare inferioară (nefericită exprimare), respectiv berile blonde și eventual unele beri brune dar fermentate cu același tip de drojdii, în Belgia existau și există sute, dacă nu mii de tipuri de bere, de la beri de fermentare spontană, așa numitele beri lambic, la beri de fermentare superioară (ale beers), cu suc de cireșe, de vișine, de caise, beri din malț de grâu (beri albe) sau beri refermentate în sticlă, beri cu diverse arome, etc. astfel încât dacă cineva dorește să aibă timp de un an la fiecare masă o altă bere poate să-și satisfacă dorința relativ ușor.
  14.  

  15. Este realizabil cuantumul de 10% din producție de bere pentru export?
    Pentru noi, având în vedere contractele pe care le avem, precum și istoria scurtă a ultimelor două luni, este greu dar nu imposibil.
  16.  

  17. Cu ce supermarket(uri) mai lucrați?
    Cu majoritatea marilor retaileri.
  18.  

  19. Cum se împacă berea cu teologia?
    Bine, de ce nu? Tot ce-i lăsat de Dumnezeu pentru om este binecuvântat. Și berea ca și vinul veselesc sufletul omului, atâta timp cât omul le stăpânește pe ele și nu ele pe om. De altfel mânăstirile au fost în istorie “universitățile” care au cercetat și dezvoltat inclusiv berea în toate variantele ei și nu numai industria berii. Să nu uităm că în Belgia sunt încă beri cu origine controlată care se produc doar în câteva mânăstiri de către călugări maeștrii berari, berile trapist. Dacă întrebarea mă vizează personal vă voi răspunde la fel, adăugând că ambele mă îmbogățesc în cunoaștere, teologia, sau mai bine zis credința fiind cunoașterea ultimă.
  20.  

  21. Cum poate fi educat gustul românilor pentru bere?
    Eu n-aș spune că românii nu au o cultură a berii. Doar că aceasta este limitată la două, trei tipuri de bere. Faptul că românul asociază berea cu micii constituie o coordonată a culturii berii adaptată gustului și obiceiurilor culinare ale locului. Dacă vom compara însă în materie de bere gusturile românilor cu cele ale belgienilor, spre exemplu, vom găsi diferențe majore între cele două țări, diferență determinată de paleta extraordinar de bogată a berilor oferite de industria de profil, cât și de micii producători de bere, să-i spunem manufacturieră, cunoscută mai ales sub denumirea <craft beer> în Belgia, precum și de parcursul istoric al produsului numit bere în cele două spații situate la marginile de apus și de răsărit ale Europei. Și să nu uităm, dacă Belgia este țara berii, România poate fi denumită fără teama de a greși țara vinului, fapt ce explică în bună măsură diferențele de obiceiuri și preferințe. Adaug că încet, încet, după percepția mea, românii încep să descopere și alte tipuri de bere decât cele considerate clasice la noi și asta ne bucură.
  22.  

  23. O dată cu revoluția arabă, ați pierdut, în Egipt, o piață de desfacere?
    E drept. Am pierdut un client important în Egipt, pierdere acompaniată și de una financiară relativ modestă. Încercăm să compensăm căutând alți parteneri în Orientul Mijlociu pentru berile noastre cu conținut “zero” de alcool sau pentru produse având ca bază fără alcool în cupaj cu diverse sucuri și arome.

Vasile Joantă
PDG Martens S.A. Galați

A consemnat: Mihail Gălățanu.


Citat 1:
Și mâinele ni-l poate spune ieriul și aziul. Ieriul e destul de negru, în ultimii ani industria berii contractându-se cu cca. 10% în 2013 și cu cca. 8% în 2014 și dacă rămânem pe acest trend când contractarea va ajunge la 0% cam la atât se va situa și industria berii. Aziul ne pune la muncă, pentru a convinge legiutorii și pe cei care colectează taxele de la “bunii români” că, dacă taxele sunt prea mari, atunci îl va fi greu și României să “funcționeze” cu ce nu va mai avea de colectat. Drept care Asociația Berarii României a tras alarma, strigând “Salvează berea!”, mesaj pe care oameni cu capul pe umeri l-au înțeles astfel că în noul Cod Fiscal se prevede nivelul minim al accizei stabilit în CE pentru bere. Dacă ar intra prevederea amintită încă de la 01.07.2015 cu siguranță că mâinele va fi mai bun, inclusiv pentru volumul taxelor colectate cu care va funcționa România…

Citat 2:
Mai departe vorbim de gusturi și de… prețuri. Dacă prin standard mai ridicat de calitate înțelegem un conținut mai ridicat de alcool, sau o hameiere mai sofisticată, atunci costurile și implicit prețurile “mușcă” din potențialul vânzărilor în condițiile unei puteri de cumpărare precare. Și că lucrurile stau așa ne arată deplasarea consumului spre produsele cu prețuri mai mici, cum sunt berile îmbuteliate în butelii PET, care sunt mai puțin sofisticate dar cărora nu li se poate aduce nici un reproș privind calitatea și mai ales corectitudinea lor din punct de vedere fizico-chimic sau organoleptic

Citat 3:
Faptul că românul asociază berea cu micii constituie o coordonată a culturii berii adaptată gustului și obiceiurilor culinare ale locului. Dacă vom compara însă în materie de bere gusturile românilor cu cele ale belgienilor, spre exemplu, vom găsi diferențe majore între cele două țări, diferență determinată de paleta extraordinar de bogată a berilor oferite de industria de profil, cât și de micii producători de bere, să-i spunem manufacturieră, cunoscută mai ales sub denumirea <craft beer> în Belgia, precum și de parcursul istoric al produsului numit bere în cele două spații situate la marginile de apus și de răsărit ale Europei. Și să nu uităm, dacă Belgia este țara berii, România poate fi denumită fără teama de a greși țara vinului, fapt ce explică în bună măsură diferențele de obiceiuri și preferințe…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

OXYGEN