Alira.ro | Datini de vin Salonul International de Vinuri, Timisoara 31 martie – 2 aprilie 2017
top ice cream, înghețată
Ttrendul ultimilor trei ani UNILEVER BETTY ICE NESTLE ALPIN/FOOD UNION TOP GEL MACROMEX KUBO ICE CREAM MAI ÎNTÂI, O STRUCTURĂ DE PIAȚĂ Observații asupra pieței: Nici un competitor nu deține peste 20-25% din piață, așadar piața se prezintă relativ fragmentată. Nimeni nu domină copios piața, astfel încât structura pieței să ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
In continuarea articolului nostru de ieri despre ExpoFlowers&Garden. Cum a fost acolo si de ce sa mergeti si voi? Va povestim din experienta noastra! În presa internațională, AGROJOB este numele unui vestit site din Danemarca. Unu care se ocupă, firește – așa cum îi spune și numele – cu joburi ...
Read More
AVINCIS
 Tuborg România, parte a United Romanian Breweries Bereprod (URBB), inovează piața de bere prin lansarea unui sistem unic de protecție a capacelor dozelor de bere împotriva factorilor externi: o folie de protecție din aluminiu (Alu-Foil) 100% reciclabilă. Consumatorii pot savura astfel berea direct din doză, fără a fi preocupați de ...
Read More
MALTA TRAVEL
insulele nova travel, insule, nova travel, center și eurolines, center, eurolines
INSULELE NOVA TRAVEL, TUI TRAVEL CENTER ȘI EUROLINES. ADICĂ NIȘTE OAZE DE VOLUPTATE NOVA TRAVEL, TUI TRAVEL CENTER ȘI EUROLINES sunt ele însele niște insule. Nu numai INSULELE SPANIEI în care ne trimit. Ci ele însele oaze de civilizație, de cultură organizațională & turistică. Oaze și insule în care ai ...
Read More
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
casa-anca.ro

România a pierdut peste 90% din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr

În ultimii 25 de ani, România a pierdut peste 90% din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr

 

Acum culturile de sfeclă de zahăr de la noi ocupa 9,17% din suprafața înregistrată în 1989, iar din cele 33 de fabrici de procesare au mai rămas 4, ceea ce înseamnă că România este obligată să acopere cea mai mare parte a consumului din importuri, în ciuda potențialului de producție.

În acest context, fermierii români din acest sector s-au întâlnit la prima ediție a Conferinței

Naționale a Sfeclei de Zahăr. Evenimentul, desfășurat pe 10 și 11 iunie, la Poiana Brașov, a fost organizat de Centrul de Comunicare al Fermierilor din România, Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România și I.N.C.D.C.S.Z. Braşov.

La eveniment au participat peste 100 de fermieri din cele mai importante zone de cultură din acest sector. Cu această ocazie a fost făcută o radiografie a acestui sector, a cărui situație actuală indică o scădere semnificativă comparativ cu acum câteva decenii, dar care are șanse reale de revigorare. Producătorii au fost interesați să afle care pot fi direcțiile de dezvoltare, care sunt cele mai noi tehnologii și cum se situează România pe piața europeană a acestui sector.

Fermierii prezenți au aflat de la specialiștii din Polonia, Serbia, dar și de la cercetătorii români, care sunt cele mai noi tratamente fito-sanitare și tehnologiile de fertilizare pentru sporirea producției pe hectar. De asemenea, cu această ocazie au fost discutate soluțiile de finanțare pentru producătorii de sfeclă de zahăr din România.

2

Reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură au prezentat la rândul lor schemele de plată pe suprafață în acest sector. În acest an subvenția acordată pentru cultivatorii de sfeclă este de aproximativ 840Euro/ha. La rândul lor reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au explicat celor prezenți care sunt măsurile pe care intenționează Executivul să le adopte pentru susținerea culturii de sfeclă de zahăr în România, astfel încât țara noastră să poată performa pe piața europeană.

Fermierul român are nevoie de expertiză tehnologică pentru a ține pasul cu vremurile și a performa corespunzător. Înainte de Revoluție, în România existau 255.900 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, acum avem 23.580 ha, adică mai puțin de o zecime. Dar, din punctul de vedere al producției pe ha, 2014 a fost un an record.”, a subliniat Sorin Chelmu, directorul executiv al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România.

Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul Conferinței Naționale a fost impactul pe care îl va avea dispariția cotei de zahăr, după 2017 și cum se pot pregăti fermierii pentru a trece cu bine acest prag important pentru piață.

A fost o ocazie foarte bună pentru producătorii români de a afla informații noi legate de tehologiile de fertilizare de bază și foliară, precum și despre protecția culturii de sfeclă de zahăr și care sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolilor și dăunătorilor. Producătorii de la noi au nevoie de o creștere a productivității și a producției, pentru a rămâne competitivi și după 2017.

România se poate baza pe o serie de puncte forte în acest sector. Avem în primul rând terenuri propice pentru cultura de sfeclă de zahăr și condiții climatice bune. Pe de altă parte, la noi suprafața medie exploatată într-o fermă de sfeclă este de 24 ha, peste dublul mediei europene care este de 10 ha. Suntem însă în urmă din punctul de vedere al randamentului culturii și al calității producției.”, a atras atenția Dr. Ioan Gherman, președinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

 

Concluzia principală a întâlnirii a fost aceea că producătorii sunt foarte interesați de noile tehnologii dar și de modul în care pot folosi banii europeni. Fapt cu atât mai important cu cât în momentul dispariției cotei de zahăr, din cauza productivității scăzute și în lipsa unor strategii coerente, cultivatorul român de sfeclă ar putea avea serioase dificultăți în a rezista pe piață.

3

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post Navigation

OXYGEN